Imigranţii îşi continuă periplul spre nord deşi ţările afectate se străduiesc, cel puţin aparent, să le oprească înaintarea prin înăsprirea condiţiilor de trecere a frontierei. Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker urmează să prezinte noi măsuri care să simplifice procedura de solicitare de azil şi să permită totodată autorităţilor europene să diferenţieze între refugiaţii de război şi imigranţii din motive economice. Între timp, o teorie interesantă prinde contur în presa franceză: prima care va profita de pe urma crizei imigranţilor va fi chiar Germania. Se explică astfel de ce Merkel îi vrea pe refugiaţi în Europa.
Zona europeană de est rămâne în continuare complet bulversată de fenomenul migraţiei masive din ultimele luni şi nu dispune de resursele necesare pentru a face faţă numărului catastrofal de persoane care, în mare majoritate, nu posedă documente pentru a putea se mişca de-a lungul şi de-a latul Europei.
În condiţiile în care aproximativ 150 de imigranţi pe oră au intrat în Germania, în noaptea de miercuri spre joi, oficialii nemţi au cerut insistent înăsprirea controloalelor la frontieră (mai ales Italiei), precizând că e vorba doar despre o “măsură temporară”.
Presiunea asupra liderilor europeni e uriaşă şi mulţi s-au grăbit să anunţe “decesul” acordului de la Schengen, care instaura libera circulaţie şi înlătura controlul la frontieră pentru 26 de state europene. “Acordul de la Schengen a căzut de facto. Zeci de mii de oameni se mişcă de colo-colo şi nimeni nu-i verifică”, a afirmat ministrul de Externe slovac, Miroslav Lajcak.
În faţa acestei situaţii fără precedent de la Războiul din Balcani, în anii '90, preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker urmează să prezinte săptămâna viitoare - în declaraţia sa anuală despre "starea Uniunii" - noi măsuri. Acestea ar urma să simplifice procedura de solicitare de azil şi să permită totodată autorităţilor europene să diferenţieze între refugiaţi ameninţaţi din cauza situaţiei din ţara lor de origine şi imigranţi din motive economice, care pleacă în exil nu din cauza unor motive de securitate, ci pentru ca să scape de sărăcie, scrie mediafax.ro.
Aceştia din urmă ar putea să fie retrimişi în ţările de origine, în timp ce refugiaţii ar urma să fie repartizaţi între cele 28 de state membre ale UE.
La Calais, patru trenuri Eurostar care asigurau o legătură între Paris şi Londra au fost oprite marţi seara, după care şi-au continuat drumul în noaptea de marţi spre miercuri. Un al cincilea, oprit la intrarea în tunelul de sub Canalul Mânecii, a fost tractat până în Gara Calais-Fréthun, unde a rămas peste noapte cu cei aproximativ 700 de pasageri.
Imigranţii au pătruns cu sutele pe căile ferate din Gara Calais-Fréthun, provocând oprirea traficului. SNCF a precizat că traficul a fost complet blocat, iar curentul oprit, în vederea evacuării imigranţilor.
Aceste incidente au avut loc la o zi după o vizită a premierului Manuel Valls, în cursul căreia acesta a apreciat că frontiera franco-britanică este "deplin controlată", în urma consolidării recente a mijloacelor de securitate.
La Budapesta, sute de persoane, expulzate din gara internaţională marţi, au manifestat pentru a doua zi consecutiv, miercuri, strigând "Libertate! Libertate!" şi cerând să fie lăsate să se ducă în Germania. Poliţia a permis joi accesul în gară, dar toate trenurile internaţionale au fost suspendate.
Peste 2.000 de imigranţi, inclusiv familii cu copii, s-au adunat în piaţa din faţa Gării Keleti. Autorităţile ungare, care au mobilizat forţe antirevoltă, subliniază că aceste persoane nu dispun de documente care să le permită să-şi continue călătoria.
Autorităţile germane au anunţat miercuri că numărul de cereri de azil înregistrate în august a depăşit 100.000, dintr-un total de 413.535 câte au fost depuse de la începutul anului. În numele "demnităţii şi valorilor europene", Guvernul german a decis să-i primească pe candidaţii la exil, adoptând astfel o poziţie puţin împărtăşită de către partenerii săi europeni.
Poliţia cehă a decis să nu-i mai aresteze pe refugiaţii sirieni care tranzitează teritoriul ceh, care au depus o cerere de azil în Ungaria şi care încearcă să ajungă în Germania. Conform Regulamentului de la Dublin, solicitanţii de azil sunt obligaţi să rămână în ţara în care au pătruns în spaţiul comunitar şi să depună o cerere de azil.
Comisarul european însărcinat cu Imigraţia Dimitris Avramopoulos, un fost ministru grec de Externe, a anunţat marţi seara că planul care va fi anunţat săptămâna viitoare este menit să ajute ţări de intrare ca Italia, Grecia şi, probabil, Ungaria să înregistreze cererile de azil.
Avramopoulos a precizat că discuţiile purtate în prezent cu guvernelor Celor 28 sugerează că există speranţa unei "flexibilizări" în cazul anumitor reticenţe, provocate de propunerea prezentată în mai de către Jean-Claude Juncker cu privire la o repartizare a imigranţilor între statele membre.
"Majoritatea ţărilor doresc să contribuie. Anumite ţări, care erau un pic reticente, şi-au schimbat poziţia, deoarece îşi dau seama că această problemă este a lor tot atât de mult pe cât este a altora", a adăugat el.
Bild, din cotidian anti-imigraţie a devenit apărătorul refugiaţilor
Pe de altă parte, mai mulţi analişti francezi şi-au exprimat, în presă, punctele de vedere din care se desprinde cam aceeaşi concluzie: Germania s-ar putea sǎ profite prima din punct de vedere economic în acest context. În vreme ce Estul Europei vede în imigraţie mai ales o "ameninţare" identitară, atitudinea populaţiei germane faţǎ de imigranţi s-a modifict substanţial, devenind favorbailă instalǎrii unei mare numǎr de strǎini pe teritoriul său. Cotidianul catolic "La Croix" constatǎ cǎ rareori a fost în Germania atît de lungǎ lista personalitǎţilor care se angajezǎ în favoarea imigranţilor, scrie rfi.ro.
O campanie de solidaritate cu imigranţii şi de condamnare a manifestărilor xenofobe a fost dusă chiar de către cotidianul de mare tiraj Bild, cunoscut în trecut pentru orientarea sa anti-imigraţie. O serie de personalităţi politice, artistice, sportive şi-au exprimat solidaritate cu această campanie şi au condamnat atitudinea ostilă faţă de refugiaţi. “Sunt mândră de comportamentul compatrioţilor mei”, spunea chiar Angela Merkel.
Sǎnǎtatea economicǎ a Germaniei explicǎ în mare parte acest lucru. Cu un şomaj de numai şase la sunǎ, filiere întregi din Germania au nevoie de mânǎ de lucru. Tocmai de aceea, recent, a fost “îndulcită” legislaţia astfel încât să faciliteze accesul pe piaţa muncii solicitanţilor de azil. Germania este confruntatǎ, cum aratǎ tot La Croix, cu o "gravǎ crizǎ demograficǎ" şi cu fenomenul îmbǎtrânirii populaţiei . Mai rǎmâne acum sǎ fie integraţi efectiv cei un milion de strǎini pe care Germania s-ar putea sǎ-i primeascǎ anul acesta, mai scrie rfi.ro.