Ursula Von der Leyen va călători în Brazilia, Argentina, Chile și Mexic într-un turneu de promovare a relațiilor UE cu regiunea. Unul dintre lucrurile pentru care Uniunea Europeană a fost criticată cel mai mult în ultimul timp, mai ales înainte de pandemie, este că riscă să se deconecteze de restul lumii.
Uneori părea o entitate solitară; un pustnic pe o planetă unde totul merge foarte repede. Dar șocul din ultima vreme a schimbat totul și Uniunea a accelerat pentru a deveni un jucător global, dar "are nevoie de aliați". Recent, Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, a fost extrem de elocvent la Barcelona, cu ochii îndreptați spre America Latină, cu care UE dorește să îşi consolideze relațiile, în special pentru a reduce influența Rusiei, scrie 20minutos.es.
Un bun exemplu al modului în care UE începe să ia problema în serios sunt călătoriile pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a programat săptămâna aceasta în Brazilia, Argentina, Chile și Mexic, în ideea relansării unei legături care a ocupat un loc secund ani de zile. De la Bruxelles se susține aproape totul în așa-numitul Global Gateway, care este strategia prin care Uniunea vrea să lucreze la investiții și acorduri în alte regiuni ale lumii pentru a-și crește aria de influență. Este un plan conceput pentru a face față Chinei, dar este aplicabil și ca un contrapunct la mișcările pe care le poate face Rusia lui Putin.
De asemenea, chestiunea este una fundamentală pentru președinția spaniolă a Consiliului, care va dura între 1 iulie și 31 decembrie. Pentru Moncloa este esențial ca anul acesta, în sfârșit, să poată fi ratificat acordul UE-Mercosur, deși din America Latină sunt mai precauți cu privire la această problemă. Calea ar putea începe să fie trasată acum mai bine ca oricând. "Desigur, scenariul pare mai propice ca niciodată", se limitează să comenteze sursele consultate. Pactul, care este căutat de două decenii, ar crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 780 de milioane de oameni, reprezentând 20% din PIB-ul mondial și 30% din exporturile globale.
UE are nevoie de aliați
Paulina Astroza, directorul Centrului de Studii Europene de la Universitatea din Concepción (Chile), explică pentru "20minutos" că un pas important pentru reactivarea relațiilor este tocmai "reluarea summiturilor precum UE-CELAC", care va avea loc în iulie. "Relațiile dintre Uniune și America Latină sunt bune în general, dar au fost lăsate deoparte" şi acest lucru a făcut loc "altor actori", precum Rusia, dar mai ales China. În plus, dna Astroza salută "crearea unui corp permanent" ca spațiu de consolidare a relațiilor, pentru că, spune ea, "legătura este asimetrică".
"În aceste relații există un ritm diferit în funcție de cine vorbește și nu este o relație între egali", dar acum "UE are nevoie de America Latină mai mult decât înainte" nu doar la nivel politic, ci și din punct de vedere al materiilor prime. De exemplu, Argentina, Bolivia și Chile acumulează 60% din producția de litiu din regiune și acesta este un material cheie pe care Europa va trebui să-l folosească pentru a se detașa de dependența energetică faţă de Rusia, ca și în cazul hidrogenului verde, de asemenea relevant în țările din America Latină.
Dar Chile, de exemplu, "nu vrea să fie doar un simplu exportator de materii prime" și va căuta un răspuns care să se potrivească cu UE, sub formă de investiții și o mai mare implicare în îngrijirea mediului. Asta da este problema Americii Latine", conchide Astroza, și progresul în relații poate fi complicat de "fragmentarea spre extreme", care face comunicarea să nu fie fluidă nici măcar între țările din regiune.
De la Parlamentul European se cere de ceva vreme întărirea relațiilor cu cealaltă parte a planetei. Astfel, Javi López, europarlamentar al PSOE și președinte al Delegației în Adunarea Parlamentară Euro-Latino-Americană susține, la fel ca dna Astroza, că "trebuie să începem cu summitul din iulie", deoarece, recunoaște el, relațiile cu America Latină "nu s-au numărat printre priorităţile" UE în ultimul deceniu, puțin din cauza situației de ambele părți, cu America Latină într-un moment instabil și UE mai preocupată de problemele interne.
Aceste ţări "sunt un partener de încredere și Uniunea are nevoie de aliați", susține europarlamentarul, care consideră că UE trebuie să fie "mai strategică în acest sens" pentru a atrage un "bloc majoritar democratic" și care împărtășește valori cu Cei 27. López consideră că sunt multe probleme de tratat de cealaltă parte a planetei: tranziția energetică, statul de drept, investițiile sau relația comercială. "Opt ani fără summituri înseamnă mult timp", a conchis europarlamentarul spaniol.
Deocamdată, poziția Parlamentului European și a Consiliului a fost clarificată și oferă câteva orientări de urmat în comun. Acestea împart relația viitoare în mai multe puncte importante. Prima este reînnoirea cooperării politice. "Dialogul politic la nivel înalt, deschis și regulat este cheia pentru a concentra și promova relația, pentru a înțelege interesele celeilalte părți, pentru a conveni asupra priorităților și acțiunilor comune și pentru a consolida încrederea reciprocă", spun cele două instituţii de la Bruxelles, concentrându-se pe regiunile aflate de ambele părți.
Partea comercială este și ea un pilon de neiertat, întrucât schimburile au crescut cu 40% din 2018, potrivit datelor furnizate de colegislatori. "Încheierea acordului UE-Mercosur este o prioritate pentru UE, deoarece ar uni cele două regiuni într-o asociere benefică pentru toate părțile care ar crea oportunități pentru o creștere mai mare a ocupării forței de muncă și ar promova dezvoltarea durabilă", susțin Consiliul și Parlamentul European, pentru care este important ca UE să lucreze la Global Gateway în America Latină, în special cu privire la tranziția ecologică și dezvoltarea economică.
Pe de altă parte, Consiliul și Parlamentul European precizează că UE și America Latină se confruntă cu provocări comune în materie de securitate și justiție, "care necesită consolidarea asocierii și a cooperării la toate nivelurile". Chestiunea este văzută ca o altă prioritate. "Crima organizată, inclusiv traficul de ființe umane, în special de femei și copii, traficul de droguri și arme, comerțul ilegal cu faună și floră sălbatică și cherestea, precum și corupția, delincvenţa financiară și de mediu, precum și cea cibernetică, continuă să fie amenințări insidioase la adresa oamenilor, societății și economiei", adaugă ei în acest sens. Acest lucru este legat şi de "protecția drepturilor omului și a statului de drept".
UE dorește să țină aproape America Latină, gândindu-se și la dialogul parlamentar și la importanța implicării tinerilor în deciziile politice. Până de curând, aceasta a fost o relație care a fost bruiată de evenimente, dar lumea cere acum aliați puternici din partea Europei: America Latină se vede la Bruxelles ca atare, dar lunile următoare vor fi cheie pentru a vedea dacă aceste voințe sunt sau nu efemere. (Rador)