PSD ar fi ajuns cu UDMR la o înțelegere verbală pentru a vota moțiunea, informează surse din ambele partide. Totuși, o decizie oficială nu a fost luată iar tandemul Ponta- Grindeanu încă mai speră să îi deturneze pe maghiari, plusând la ofertă.

Cu toate că majoritatea liderilor maghiari doresc ca UDMR să voteze moţiunea de cenzură anti- Grindeanu şi să intre la guvernare alături de PSD – pe fondul unor oferte extrem de tentante: o poziție de vicepremier, nu mai puțin de trei ministere (printre care Cultura și Transporturile), dar și numeroase agenții guvernamentale bănoase – sursele din conducerea Uniunii neau dezvăluit, în exclusivitate, care sunt motivele ezitării lui Kelemen Hunor.

Necunoscuta Iohannis

În primul rând, conducerea Uniunii nu are încă nici cea mai vagă idee despre cum va acţiona preşedintele Klaus Iohannis în eventualitatea în care moţiunea de cenzură ar trece (cu aportul UDMR) în Parlament şi ar provoca, inevitabil, prăbuşirea tandemului Ponta-Grindeanu. Cu alte cuvinte, Hunor nu știe dacă președintele va da curs, finalmente, desemnării unui nou premier social- democrat ales de Liviu Dragnea, sau va opta pentru o nominalizare proprie (în persoana unui tehnocrat sau a unui exponent al dreptei), fapt care ar accentua și prelungi criza politică. În condiţiile în care cheia crizei se află la Cotroceni, mulţi lideri sunt de părere că UDMR n-ar trebui să se arunce cu capul înainte.

PPE versus pragul pentru abuz în serviciu

În al doilea rând, UDMR este membră cu drepturi depline a PPE, la fel ca şi preşedintele Klaus Iohannis (via PNL), fapt ce impune o serie de precauţii fireşti. Potrivit surselor EVZ, Kelemen Hunor și compania se tem că una dintre principalele ţinte ale unei eventuale guvernări împreună cu PSD şi ALDE ar fi, în principal, impunerea unui prag „cu adresă” pentru infracţiunea abuzului în serviciu (coroborată cu modificarea Codurilor penale). Or, maghiarii nu sunt dispuși să ia parte la acțiuni ce pot stârni ample proteste de stradă, care nu doar că ar crea mari probleme de imagine Uniunii, dar ar fi criticate în termeni duri de toți exponenții PPE, la fel ca în cazul controversatei OUG 13. Pe de altă parte, tandemul Ponta-Grindeanu a insinuat, în repetate rânduri, că ar beneficia de un „fir direct” cu Iohannis.

Contrariați de „semnalele” externe și interne

În al treilea rând, liderii Uniunii sunt contrariați atât de semnalele pozitive externe stârnite de Sorin Grindeanu – vizita premierului Luxemburgului ar fi fost de neconceput la începutul anului, pe fundalul OUG 13, la fel ca și declarația de susținere emisă de parlamentarul german Bernd Fabritius! –, cât și de ritmul în care dosarele DNA au început să bubuie în ograda PSD. De altfel, faptul că ambele tabere pesediste se bombardează cu plângeri şi acuzaţii penale provoacă numeroase rețineri în sânul UDMR.

UDMR cere Ziua Maghiarilor și Steag Secuiesc

Potrivit surselor EVZ, tabăra Ponta-Grindeanu e gata să „asigure” UDMR cel puţin aceleaşi ministere şi poziţii ca şi Liviu Dragnea, dar este previzibil ca ofertele să crească din ambele direcţii. Emisarul lui Victor Ponta în cadrul Uniunii este chiar avocatul Gyorgy Frunda, fostul său consilier personal de pe vremea mandatului de premier. Totuşi, Kelemen Hunor este conştient că alternativa „Grindeanu” este şi rămâne, indiferent de scenariile vehiculate, una extrem de fragilă, în perspectiva unui eventual guvern minoritar, care ar întâmpina nenumărate obstacole. De asemenea, liderii UDMR nu sunt deloc mulţumiţi de faptul că Victor Ponta este, alături de ex-vicepremierul Daniel Constantin, artizanul Pro România, și se tem de posibilele excese naționaliste ale acestei noi formațiuni.

FOTO: Tandemul Grindeanu-Ponta râvnește și el la sprijinul UDMR

Plăcuțe bilingve peste tot

În negocierile de la moțiunea de cenzură și formarea viitorului Guvern, UDMR cere ca ziua de 15 martie (Ziua Maghiarilor de Pretutindeni) să fie declarată în România zi liberă pentru angajații maghiari (Senatul a aprobat ieri această propunere) și să se organizeze manifestări publice, finanțate de la buget, care să fie transmise de posturile publice de radio și televiziune.

UDMR mai solicită ca în localitățile în care o minoritate are o pondere de 10% din numărul total al locuitorilor, statul să fie obligat să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii materne. De asemenea, în aceste localități UDMR vrea să obțină obligativitatea inscripționării în limba minorităților a denumirii localităților, străzilor, indicatoarelor rutiere și a spațiilor publice. UDMR mai vrea ca autoritățile locale să aibă dreptul să adopte și să folosească steaguri secuiești