Soldații trimiși să elibereze orașele capturate de rusofoni dezertează și sunt intimidați sau chiar răpiți. Pe harta țării apar noi puncte de instabilitate.
Campania „antiteroristă” din estul Ucrainei se desfășoară în teren total diferit de planurile politicienilor și strategilor de la Kiev. La Slaviansk, un oraș capturat de forțele pro-ruse sâmbăta trecută, un detașament de șase blindate al armatei ucrainene a trecut de partea insurgenților, informație confirmată de Ministerul Apărării.
„Nu ne-au dat de trei zile să mâncăm în unitate. Dar aici primim mâncare. Pentru cine credeți că vom lupta?” a spus un soldat ucrainean, citat de Reuters. El a mai justificat gestul său și al colegilor săi de a trece de partea separatiștilor prin faptul că ei, militarii ucraineni, nu pot trage „împotriva propriului popor”.
În același timp, la Kramatorsk, un alt oraș aflat în mâinile secesioniștilor, o coloană de blindate a fost împresurată de populația locală care le-a blocat accesul. În cursul nopții, trupele ucrainene reușiseră să elibereze aerodromul din oraș, controlat de militanții pro-ruși. Mai multe focuri de arme au fost auzite în cursul ofensivei, dar nimeni nu a fost rănit. Într-un alt incident la Luhansk, doi soldați ucraineni au fost răpiți de activiștii locali.
Încă o „republică” separatistă
În timp ce forțele guvernamentale încearcă, aparent fără succes, să elibereze estul, în sud apar noi focare de instabilitate. Ieri, manifestanții proruși au autoproclamat pe pagina lor de internet „Republica Populară Odessa”, în regiunea omonimă de la malul Mării Negre, la fel cum au procedat rusofonii săptămâna trecută în regiunea Donețk, din estul Ucrainei.
Ei au cerut populației din Odessa să iasă în stradă și să împiedice accesul trupelor ucrainene în oraș. În fața reacției firave a Kievului, tăvălugul pro-rus calcă totul în picioare. La Donețk, al doilea oraș ca mărime din estul Ucrainei, după Harkov, separatiștii au intrat cu forța în biroul primarului.
Guvernul ucrainean a avertizat că militanții pro-ruși au primit ordine să deschidă focul la cea mai mică opoziție, susținând că în estul țării au fost mobilizați agenții secreți ruși care au acționat și în Crimeea. „Rusia exportă terorism în Ucraina” a denunțat premierul ucrainean Arsenii Iațeniuk.
Pe fondul acestui haos general, NATO a anunțat ieri că își va consolida prezența militară în estul Europei. Astăzi, la Geneva, diplomații ucraineni și cei ruși, secondați de oficiali americani și europeni, vor sta față în față în încercarea de a ajunge la un consens. „Nu aveți dreptul să dați greș” a avertizat Germania ieri.
Transnistria vrea din nou în Rusia
Sovietul Suprem de la Tiraspol, așa-numitul legislativ, a cerut oficial ieri autorităților de la Moscova, inclusiv președintelui Vladimir Putin, să recunoască independența Transnistriei.
Solicitarea va fi de asemenea transmisă celor două camere ale Parlamentului rus, OSCE și ONU, potrivit agenției oficiale de știri transnistrene, Novosti PMR, preluată de Agerpres. În document, deputații de la Tiraspol fac referire la prevederile Cartei ONU cu privire la dreptul popoarelor la autodeterminare și la rezultatele unui referendum desfășurat în Transnistria în 2006 (considerat ilegal de comunitatea internațională), la care peste 97% dintre participanți s-au pronunțat pentru independența Transnistriei, cu anexarea ei ulterioară la Federația Rusă. Solicitarea respectivă, a doua în decurs de câteva săptămâni, a fost susținută și de liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, și vine în contextul agravării tensiunilor din estul Ucrainei.
O sfidare și o acțiune unilaterală
Guvernul de la Chișinău a denunțat „o sfidare” din partea Tiraspolului la adresa integrității teritoriale a Republicii Moldova. „Printr-o astfel de adresare, Tiraspolul ignoră faptul că toți actorii internaționali recunosc regiunea transnistreană ca parte a Republicii Moldova. Acest demers este o acțiune unilaterală și contraproductivă. Pseudo-referendumul din 2006 nu a fost recunoscut, deci nu poate fi considerat un exercițiu de exprimare a voinței poporului”, a declarat premierul Iurie Leancă, citat de Jurnal.md. El a mai cerut Rusiei să respecte principiile dreptului internațional.