Turnesolul ungar. Se poate apăra UE de fraudele electorale?
- Magda Spiridon
- 25 iunie 2020, 03:30
VISEGRAD INSIGHT (Polonia). Probe de la trei alegeri consecutive din Ungaria dezvăluie o eroziune sistematică a integrității electorale.
Democrația a luat o pauză. Alegeri au fost amânate și libertăți democratice câștigate prin luptă grea au fost suspendate în urma pandemiei de Covid-19.
Însă nici a afirma că democrația a luat o pauză nu e tocmai corect. Într-o mare parte a Europei mecanisme construite de-a lungul deceniilor, care garantau libertăți democratice, sunt erodate lent.
Un grup tot mai mare de țări
În raportul publicat recent de Freedom House, „Nations in Transit” [„Țări în tranzit”] standardele democratice în declin au făcut ca Ungaria (unicul membru UE în această situație) să se alăture Moldovei, Ucrainei și Georgiei la categoria „regimuri de tranziție ori hibride” - țări clasate undeva între democrație și autocrație deplină.
Grupul de reflecție american a avertizat că Polonia, dacă va continua pe actualul curs, se va alătura și ea acestui grup în creștere de țări, care „în mod obișnuit împart justiție politizată”.
Regresul democratic ia amploare la nivelul întregii Europe, dar cu toate acestea problema fraudei electorale, mai ales chiar în ziua votului, a beneficiat de atenție puțină până la deloc.
Acesta e subiectul de interes pentru Unhack Democracy, un ONG care se ocupă cu monitorizarea alegerilor. Mărturiile a peste 1.000 de membri ai comitetelor secțiilor de vot de la trei scrutine consecutive din Ungaria (generale 2018, europene 2019 și locale 2019) indică existența unei eroziuni sistematice a integrității electorale a țării.
Nereguli și fraude electorale la scară largă
Raportul nostru recent bazat pe mărturiile a 850 de membri ai comitetelor din secțiile de vot de la alegerile europene și locale din 2019 din Ungaria relevă un tipar de nereguli și fraude electorale la scară mare în ziua alegerilor.
E vorba de intimidarea alegătorilor și celor care numără buletine de vot de către oficiali Fidesz și ai primăriilor, clientelism electoral la scară largă, amenințarea alegătorilor din căminele de bătrâni, semne de întrebare privind credibilitatea protocoalelor și registre electorale falsificate prin transportul ilegal al unor alegători-fantomă din Ucraina.
Acestea ar trebui coroborate cu investigația desfășurată vreme de un an de Unhack Democracy cu privire la alegerile generale din 2018, bazată pe 170 de mărturii și pe analiza matematică a datelor disponibile publicului. Investigația a dezvăluit transportul ilegal în 2018 al unor unguri non-rezidenți cu dublă cetățenie din Ucraina, Serbia și România în cel puțin patru circumscripții, rate suspicioase ale voturilor de tip „split-ticket” (cazul în care un alegător votează candidatul unui partid pentru o funcție și candidatul altui partid pentru o altă funcție - n.trad), acuzații de deturnare de fonduri UE astfel încât să fie influențată intenția de vot, țintirea anume și larg răspândită a romilor și a unei vaste rețele de organizații maghiare din străinătate (care sunt și ele beneficiare ale cheltuielilor publice ungare) pentru a înregistra alegători și a colecta voturi.
Pe scurt, se evidențiază clar tendințe persistente și îngrijorătoare de fraudă electorală la nivel local, național și european.
Turnesolul ungar
Ce se întâmplă în Ungaria contează și pentru restul Europei. Este testul cu turnesol care indică cât de departe sunt dispuși să meargă prezumtivii conducători autoritari cu violarea statului de drept, în lipsa sancțiunilor sau ripostelor de la Bruxelles.
În cazul lui Orban noi credem că aceste măsuri l-au ajutat să-și asigure în 2018 o super-majoritate, cu o marjă de numai un parlamentar, fapt care i-a permis partidului Fidesz să modifice constituția după bunul său plac, să interfereze cu independența justiției, să impună restricții organizațiilor societății civile, să violeze chiar și mai mult libertatea presei și să ia în colimator instituții educaționale considerate critice la adresa guvernului.
Clientelismul semi-feudal și structurile de dependență care se fac în mare măsură responsabile de o asemenea fraudă electorală nu sunt prezente numai în Ungaria, ci și în alte state membre UE. Spre exemplu, în Bulgaria și România cercetări academice au demonstrat că brokeri politici se folosesc de politici publice și resurse de stat pentru a direcționa voturi fie prin coerciție, fie prin stimulare.
Problema din ce în ce mai mare a fraudei electorale nu e limitată la o singură țară și, prin urmare, nici soluția nu se poate limita la o țară. Cu toate acestea, UE este în prezent teribil de prost înzestrată și deopotrivă refractară să combată problema în interiorul granițelor sale și la statele sale membre.
Misiunile internaționale de observatori, organizate predominant de OSCE/ODIHR în statele UE, au o amploare limitată și duc lipsă de resursele necesare pentru a monitoriza activitățile din ziua votului la un număr mare de secții. Un alt motiv pentru care aceste misiuni sunt limitate este percepția că neregulile din ziua alegerilor sunt atât de rare și de necoordonate în UE încât cel mai probabil ele nu reușesc să influențeze rezultatul scrutinului într-un mod semnificativ.
Din nefericire, această percepție nu mai reflectă acum realitatea electorală din UE.
Doar o parte a soluției
Acesta e motivul pentru care noi propunem împreună cu The German Marshall Fund of the United States cinci recomandări esențiale în materie de politici: Comisia Europeană trebuie să extindă Planul de Acțiune pentru Democrația Europeană pentru a acoperi și dimensiunile interne ale riscurilor la adresa sistemelor electorale democratice; se impune o coordonare mai strânsă a misiunilor de observare UE cu cele OSCE; e necesar să existe misiuni de observare OSCE/ODIHR în statele UE care fac obiectul procedurii de Articol 7; trebuie să se permită observarea civică a alegerilor în toate statele UE; trebuie acordată o mai mare atenție ONG-urilor de monitorizare electorală și de implicare civică.
Totuși, schimbările de politici la nivelul transnațional al UE constituie doar o parte a soluției. Asigurarea integrității alegerilor depinde și de o bună instruire a oficialilor electorali, dar și de posibilitatea tragerii lor la răspundere prin construirea unei rețele de observatori în teren ai alegerilor din statele membre și asigurarea instruirii și instrumentelor necesare pentru ca ei să-și poată desfășura munca eficient.
În prezent nu mai este corect să afirmi că în UE democrația a fost „înfăptuită”. E vremea să ne facem ordine în propria casă. (Rador)