"Turiştii vor veni să vadă cum e Tunisia fără dictator"

EXCLUSIV EVZ. În urma protestelor, românii cu afaceri în Tunisia speră că noua atracţie turistică pentru străini va fi să vadă cum e o ţară fără dictator.

În timp ce protestele din Tunisia continuă chiar şi după ce preşedintele Zine al-Abidine Ben Ali a fugit din ţară, românii care au afaceri acolo speră ca lucrurile să revină repede la normal. Dincolo de tancuri, ziduri de poliţişti şi coloane de fum, ceva idei optimiste au început să se înfiripe, timid.

Câţiva români care se ocupă cu turismul în ţara africană visează la încasări spectaculoase: speră că turiştii de pe tot mapamondul vor lua cu asalt Tunisia crezând că exotismul a crescut odată cu eticheta de "locul de unde un dictator a dat bir cu fugiţii", pusă de ştirile despre revoluţie.

Mesaj dintr-o ţară din ce în ce mai normală

În Tunisia locuiesc 300 de români. Ambasada a anunţat că niciunul nu a cerut asistenţă consulară. Nu a făcut-o nici Irina Gros, româncă de 28 de ani, din care ultimii trei trăiţi la Sousse, oraş turistic aflat la vreo 140 de kilometri de capitala Tunis. Alături de soţul ei, Dragoş, are o afacere online şi o agenţie turistică. E printre oaspeţii tunisienilor care nu se sfiesc să transmită cât se bucură de ce au realizat ieşind în stradă.

Zilele trecute însă, spune Irina, nu au fost deloc calme. Unele magazine preferate de soţii Gros au ars în timpul protestelor, lumea s-a adunat în stradă să strige, oraşul era cuprins de vuiet, iar interdicţia de a nu ieşi pe străzi după lăsarea serii i-a cam scos din ale lor pe cei doi români.

"Dar acum la Sousse descopăr un oraş care îmi este familiar, cu oameni mult mai senini, care îşi reiau încet-încet activitatea şi care urmăresc cu interes ce se va întâmpla de acum înainte. Am văzut chiar şi câţiva turişti ieşiţi la plimbare şi cred că va fi totul normal în câteva zile, până luni cel târziu", a transmis, ieri, pentru EVZ, Irina. "După foarte mulţi ani se redescoperă"

Irina e mult mai optimistă. După atâtea zile de stat în casă, nu e decât normal să fie aşa. Orarul impus prin starea de necesitate s-a redus şi poate ieşi acum pe stradă până la ora 20. "Vor renunţa treptat, iar luni mai mult ca sigur se vor redeschide şcolile!", spune, bucuroasă, românca.

Încă de dimineaţă, în drum spre birou, a fost frapată de seninătatea cu care o întâmpinau oamenii din stradă. A găsit ceea ce ea numeşte "o efervescenţă şi o relaxare a oamenilor, care după foarte mulţi ani se redescoperă şi pot vorbi liber".

Pe străzile capitalei, însă, violenţa încă mai pâlpâia între protestatari şi forţele de ordine. Şi nu a fost nimic care să dea de bănuit că s-ar pregăti ceva de genul acesta. "Noi interacţionăm zilnic cu oamenii, cu tunisienii şi nu au existat semne că ar putea pregăti ceva. Cred că a fost ceva spontan, oamenii se săturaseră, a fost voinţa poporului", povesteşte românca.

Cât capitala era învăluită de fum, la Sousse, Irina nu a fost deloc îngrijorată. Au fost şi acolo tulburări, e drept. Au fost magazine devastate, incendii, furturi. S-au auzit şi împuşcături, au fost manifestaţii.

"Dar nu atât de violente ca la Tunis", spune Irina. Singurul moment de nedumerire a fost când a ieşit în oraş, după ziua de sâmbătă, şi a lovit-o imaginea unui oraş ca-n filmele western. "Am văzut toate magazinele închise... Era ceva neobişnuit după ani si jumătate şi mi-a creat o uşoară stare de incertitudine. Azi a fost o zi aproape obişnuită, am primit mesaj că se redeschide şi un supermarket, oamenii au reluat lucrul în mare parte, se lucrează la magazinele care au fost ţinta răufăcătorilor şi totul este mult mai relaxat decât ieri", descrie femeia.

În aşteptarea sezonului turistic post-revoluţionar

E greu pentru Irina Gros să dezmembreze tot conflictul şi să pună o etichetă clară pe ce a dus la apariţia lui. Tunisienii nu prea fac politică. Şi, de altfel, nici ea nu pare genul care să dezbată starea naţiunii.

E totuşi un păienjeniş de motive, Irinei îi e greu să traseze în linii clare dacă prin casele lor tunisienii au dezbătut mult înainte să-şi alunge dictatorul despre care se vorbeşte că a adunat o avere prin corupţie. De fapt, spune românca, nu neapărat corupţia sau dictatura în sine, lipsa libertăţii de exprimare sau abuzul i-ar fi agitat pe prietenii ei tunisieni. Ci mai degrabă criza economică şi şomajul (care în 2007, după ultimele cifre, era de 14%).

"Dacă este să facem o comparaţie cu regimul din România comunistă, există diferenţe mari in favoarea celui din Tunisia. Aici totuşi există investitori străini, încurajaţi de facilităţi fiscale, tunisienii pot călători în străinătate, pot merge la studii în străinătate, pe piaţă se găsesc toate produsele de care românii erau înainte privaţi", explică Irina.

Acum, alături de soţul ei, Dragoş, Irina aşteaptă cu destul entuziasm să înceapă sezonul turistic. În 2009, aproape şapte milioane de turişti vizitau Tunisia. Ieri dimineaţă, soţii Gros au dezbătut că sezonul de anul ăsta ar putea să fie, în ciuda violenţelor de acum, unul şi mai bun.

"Chiar cred într-un sezon spectaculos, pentru că publicitatea făcută în ultimele zile Tunisiei în presă, prin subiectele abordate, este cu mult mai mult decât ar fi reuşit statul să facă prin mijloacele lui, cu un buget alocat pentru asta. Şi apoi, abia acum va începe promovarea unei imagini noi a Tunisiei: una liberă şi democrată, ceea ce pentru statele arabe este o premieră. Cu atât mai mult cu cât a fost totul spontan, o revoluţie a poporului, care nici măcar nu a început în capitala Tunis, ci într-o localitate uitată de lume", spune Irina.

Deşi e contestat deja în stradă, Tunisia are un nou guvern. Guvern care "asigură o stabilitate şi revenirea la o viaţă calmă şi relaxată". "Tunisia a fost mereu o ţară cunoscută pentru un climat liniştit şi acest lucru este foarte important, atât pentru locuitori, cât şi pentru reluarea turismului. Dacă totul decurge normal, lumea va veni să vadă cum este atunci când nu mai există dictatorul", crede românca din Tunisia.

Liderii politici, oricât de dezbinaţi, nu vor risca să prelungească o criză care ar putea să falimenteze peste 350.000 de afacerişti care lucrează în turism. Aşa că deja ceva idei s-au înfiripat, încă de ieri dimineaţă, prin biroul agenţiei de turism a celor doi soţi români. S-au sfătuit entuziaşti: poate un mic traseu turistic pe la casele opulente ale fostului dictator n-ar prinde deloc rău.

URMELE CONFLICTULUI

Violenţele continuă la Tunis

Violenţele au continuat în capitala Tunisiei unde forţele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene pentru a dispersa mulţimea furioasă. Unul dintre protestele de stradă a fost organizat şi coordonat de Sadok Courou, unul din liderii unei mişcări islamiste interzise, care a ispăşit o pedeapsă cu închisoarea de 20 de ani în timpul regimului Ben Ali.

Manifestanţii au cerut înlăturarea din noul guvern de tranziţie a miniştrilor aparţinând partidului condus de fostul dictator, refugiat acum înArabia Saudită.

Mai mulţi membri ai guvernului au demisionat deja în semn de protest faţă de menţinerea oficialilor din vechiul regim în structurile centrale, printre aceştia şi ministrul de Interne. Noul cabinet de uniune naţională s-a reunit miercuri pentru prima dată, pe ordinea de zi aflându-se proiectul unei amnistii generale acordate celor condamnaţi pe nedrept de fostul regim.

În total, 78 de persoane şi-au pierdut viaţa în violenţele de stradă care au început încă de la jumătatea lunii decembrie, potrivit unui bilanţ al autorităţilor. Pierderile suferite de economia tunisiană se ridică la peste 1,5 miliarde de euro. (Paul Ciocoiu)