Editura Evenimentul si Capital

Turismul la Capri a rămas fără un argument: Orgiile sexuale ale lui Tiberiu. România lui Cristoiu

Autor: | | 2 Comentarii | 9198 Vizualizari

Pe una dintre clădirile care delimitează Piazza Umberto I din Capri, poreclită în ghiduri Piazzeta, se poate vedea o placă pe care scrie în latinește: „Împăratului Tiberius Caesar Augustus, care a petrecut aici o bătrînețe liniștită, Senatul și poporul din Capri, în pofida născocirilor infamante ale celor care au venit după el, preastrălucitului conducător, omului echilibrat, în anul 1912, i-au dedicat acest monument”. T. S. Jerome. După care urmează în italienește:

„Lui Thomas Spencer Jerome, cetățean american, ilustru studios al Romei, pentru că cu autentic spirit critic a restituit orașului Capri demnitatea și onoarea Impăratului Tiberiu Cesar August”.

Se poate vedea, sînt conștient c-am folosit o simplă figură de stil, dintre cele devenite clișeu în publicistică. Ea, placa, se poate vedea, dar asta nu înseamnă c-o vede cineva. Pentru a o vedea trebuie să fi venit la Capri, ca mine, de dragul lui Tiberiu, al doilea Împărat Roman după Octavian August, cel care a sporit cu una numărul de ciudățenii din Istoria Lumii:

După 13 ani de domnie, la vîrsta de 69 de ani, se retrage definitiv pe insula Capri, și conduce de aici, de la 250 de kilometri de Roma, într-o vreme cînd nu exista nici măcar telegraf, ditamai Imperiul Roman. Amănunte despre placa din Piazzetta ne dă Antonio Spinosa în cartea sa „Tiberio. L’imperatore che non amava Roma”, apărută în 1985. Autorul semnalează mai întîi un mit despre șederea Împăratului la Capri:

„Un mit care, pornind de la presupusul erotism al lui Tiberiu, a făcut din Capri insula jocurilor amoroase”.

Împotriva acestui mit – notează autorul- s-a ridicat, „la începutul acestui secol, un istoric american foarte bogat, Thomas Spencer Jerome”. Convins, prin cercetări proprii, de „nevinovăția” lui Tiberiu, istoricul s-a adresat Consiliului comunal din Capri cu propunerea de a redacta și finanța din banii săi „textul unei inscripții în latinește, prin care să se cinstească amintirea împăratului pe nedrept calomniat”.

Antonio Spinosa menționează apoi că inițitiva americanului a stîrnit proteste în Consiliul Comunal:

„Capri, spuneau consilierii, trăiește de pe urma proastei reputații a lui Tiberiu, descrierea orgiilor săvîrșite aici îl pasionează pe străin și constituie una din principalele resurse, o atracție neîndoielnică a insulei; nu se poate ruina industria turismului pentru a se reabilita figura lui Tiberiu, făcîndu-se subit din el un model de virtuți strălucite; în sfîrșit, scornelile lui Suetoniu avantajează extraordinar agențiile de turism în propaganda lor.”

Cînd Antonio Spinosa își scria cartea, placa zăcea aruncată într-un subsol. Potrivit autorului, ca urmare a cărții sale, apărute în 1985, Consiliul Comunal a decis în fine „să pună în Piața orașului o placă prin care să reabiliteze figura marelui împărat”.

Tiberiu a avut ghinionul să rămînă în istorie prin imaginea terifiantă lăsată de doi mari istorici romani, Tacitus și Suetonius. Scriind la zeci de ani de la prezentul întruchipat de Tiberiu, dușmani ai Imperiului de dragul Republicii, ei s-au năpustit asupra celui de-al doilea împărat roman pentru a face din șederea la Capri un timp al depravării cu născociri în plan sexual de o rară perversitate.

Tonul îl dă Tacitus în Anale, Cartea a VI-a: „Nu numai farmecul și frumusețea trupească a oricărui tînăr îi îmboldeau patimile, ci la unii nevinovăția copilărească, iar la alții strălucirea străbunilor.

Atunci s-au născocit pentru întîia oară nume necunoscute mai înainte de «sellarii», de „spintriae”, după scîrboșeniile localului de desfrîu și după dezmățul în toate felurile. Sclavii lui Tiberius, anume rînduiți dinainte ca să-i facă rost și să-i ademenească [pe astfel de tineri], le ofereau daruri celor gata să cadă și-i amenințau pe cei care se codeau, iar dacă vreuna din rude sau părinții căutau să-i împiedice, atunci întrebuințau silnicia, îi răpeau și-și făceau și ei poftele cu el întocmai cum făceau cu prinșii în război”.

Taxat de istoricii serioși drept promotorul scrierii de tabloid în istoriografie, Suetonius se desfată din plin cu amănunte care de care mai șocante despre Tiberiu la Capri în Viețile celor doisprezece Cezari:

„XLIII. 1. Retras la Capri, a imaginat camere dotate cu bănci pentru obscenități secrete. În acestea, grupuri de fete tinere și tineri libertini, adunați din toate părțile, și inventatorii de voluptăți monstruoase pe care el îi numea „spintries”, formau între ei un lanț triplu, și se prostituau astfel în prezența lui pentru a-i reînvia, prin acest spectacol, dorințele stinse.

2. El a împodobit diverse încăperi cu picturile și imaginile cele mai lascive. A pus acolo și cărțile lui Elephantis, astfel încît nici o infamie să nu fie lipsită de modelul ordonat de el.

3. Codrii și pădurile nu mai erau decît niște refugii consacrate lui Venus, în care se vedeau peste tot tineri de ambele sexe, în crăpăturile stîncilor și în grote, înfățișînd atitudini voluptuoase, în costume de nimfă și de silvani. De aceea, glumind apropo de numele insulei, Tiberiu era îndeobște numit Caprineus.

XLIV. 1. El a împins încă și mai departe turpitudinile: rușinea te împiedică să le crezi, în aceeași măsură în care îți creează repulsie să le spui, ca și să le asculți povestite. Se presupune că obișnuia băieți extrem de mici, pe care îi numea peștișorii săi, să stea și să se joace între coapsele sale, în timp ce el înota, și să-l excite cu limba și cu mușcăturile lor. Se mai afirmă că le dădea să-i sugă părțile naturale sau sînul unor copii deja mai puternici, dar neînțărcați, genul de destrăbălare spre care gustul și vîrsta lui îl îndemnau cel mai mult.

2. De aceea, cînd cineva i-a lăsat moștenire un tablou de Parrahasius, în care Atalanta îi facea lui Meleagru acest serviciu mizerabil, în testament se prevedea că dacă subiectul nu-i place, îi oferă în schimb un milion de sesterți. Tiberius a preferat tabloul, pe care l-a așezat la loc de cinste în camera sa de culcare.

Primele imagini din interior noii Catedrale! Altar poleit in aur, fantani arteziene, lifturi de 105.000.000 euro!

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI