Turcia se pregătea ieri să demonteze un monument care celebrează prietenia sa cu Armenia, amplasat în apropiere de frontiera dintre cele două ţări, după ce premierul a luat în derâdere statuia şi a cerut înlăturarea ei, informează agenţia de presă Anadolu, citată de Agerpres.
De cealaltă parte a frontierei închise circulaţiei, armenii comemorau împlinirea a 96 de ani de la masacrarea strămoşilor lor sub Imperiul otoman, subiect aflat în centrul disensiunilor bilaterale de câteva decenii.
Trecând peste protestele generalizate, autorităţile oraşului Kars au ordonat unei întreprinderi să demonteze statuia neterminată după ce premierul Recep Tayyip Erdogan a calificat-o drept 'monstruozitate'.
O schelă a fost montată sub structura din beton înaltă de 30 m, în timp ce o macara a fost adusă la faţa locului duminică. Însă 'nicio dată nu a fost stabilită pentru începerea lucrărilor', a indicat un responsabil al întreprinderii.
Primul ministru declanşase numeroase critici în cursul unei vizite la Kars în ianuarie, în cursul căreia estimase statuia drept o 'monstruozitate', reproşându faptul că fusese ridicată în apropierea mormântului unui erudit musulman.
Sculptorul Mehmet Aksoy a avertizat că demolarea operei sale va aminti de distrugerea statuilor lui Buda din Bamiyan în Afganistan de către talibani şi va afecta candidatura Turciei pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Monumentul, comandat în 2006, reprezintă două figuri umane faţă în faţă, şi poartă numele "Prietenia". Autorităţile îşi motivează decizia de a-l demola prin faptul că a fost ridicat într-o zonă interzisă construcţiilor. Oficialii nu explică faptul că înălţarea lui nu se putea face totuşi fără o autorizare.
În 2009, Turcia şi Armenia au semnat acorduri istorice pentru a pune capăt deceniilor de ostilitate, a stabili relaţii diplomatice şi a-şi redeschide frontiera comună circulaţiei. Dar acest proces s-a împotmolit în acuzaţii mutuale şi Armenia a îngheţat ratificarea acordurilor anul trecut.
Armenii califică drept genocid masacrele şi deportările care au făcut, potrivit lor, peste un milion şi jumătate de victime în comunitatea lor în 1915. La rândul lor, turcii recunosc că circa 300.000-500.000 de persoane au pierit în haosul ultimilor ani ai Imperiului otoman, dar se opun termenului genocid şi susţin că pierderi importante de vieţi omeneşti au avut loc de ambele părţi.