Observatorii internaționali au transmis „verdictul” dur în ceea ce privește modul în care s-a organizat controversatul referendum din Turcia, care-i conferă puteri mai mari președintelui Recep Tayyip Erdogan.
Reprezentanții unei coaliții de organizații internaționale spune că referendumul a avut loc în condiții inechitabile, campania „da” dominând din punct de vedere mediatic în ultimele săptămâni. Alegătorii nu au primit informații corecte, vocile din opoziție au fost reduse la tăcere, iar regulile s-au schimbat în ultimele momente. „Cadrul legal în care s-a desfășurat rămâne inadecvat pentru un referendum democratic adevărat”, arată primul raport al observatorilor.
Observatorii - în cooperare OSCE și Consiliul Europei - vor redacta raportul final în decurs de opt săptămâni, scrie CNN.
Grupările din opoziție au promis că vor conteste rezultatele alegerilor, în timp ce rezultatele provizorii indică o victorie la limită pentru cei care au votat „da” la referendum.
După o campanie care a divizat țara, pe fondul unei stări de urgență în țară și măsuri luate împotriva dizidenților, Erdogan a reușit să convingă 51,4% dintre alegători să susțină schimbările constituționale.
Cele mai mare orașe din țară: Ankara, Istanbul și Izmir, au respins planurile „sultanului”, care vrea să abolească sistemul parlamentar din Turcia și îl va înlocui cu cel prezidențiale, cu puteri mai largi, greu de controlat de o altă autoritate din țară.
Enumerând nereguli, partidul principal de opoziție a anunțat că va conteste rezultatele la CEDO. Guvernele europene au recunoscut rezultatele , dar s-au arătat profund nemulțumiți de ideea pe care a expus-o Erdogan, referitor la un altr referendum pentru reintroducerea pedepsei cu moartea, un gest care ar face ca Turcia să nu mai fie eligibilă pentru Uniunea Europeană.
În timp ce susținătorii votului „nu” s-au arătat nemulțumiți de rezultate, mii de oameni fericiți, susținători ai partidului de guvernământ AKP, au ieșit pe străzile capitalei, cu tobe și au cântat cântece de victorie, cu numele lui Erdogan. Rezultatele au încununat eforturile din ultimul an pe care le-a făcut Erdogan pentru a-și consolida poziția. După ce a fost premier, aproape un deceniu, Erdogan a devenit președinte în 2014 și a reușit să schimbe prin forța personalității sale, rolul mai mult ceremonial al președintelui în cel de șef al guvernului turc.
Lovitura de stat eșuată, din 15 iulie 2016, i-a permis să ia măsuri drastice împotriva opoziției, iar opozanții săi s-au plâns de „intimidări, amenințări cu violența, arestări, demiteri”, etc.
Faptul că rezultatele sunt strânse, cuplate cu acuzațiile de nereguli, fac ca instabilitatea să nu scadă prea curând. Opoziția a promis că se va adresa justiției, inclusiv celei internaționale.