Locul pitoresc și unic în Europa care se află în țara noastră, mai exact în stațiunea montană Straja din Valea Jiului. Este vorba de un tunel cu o lungime de 54 de metri care duce la lăcașul de cult ce poartă hramul Sfinților Apostoli Constantin și Elena.

Un tunel de beton din staţiunea montană Straja din Valea Jiului, pe interiorul căruia sunt pictaţi 365 de sfinţi din calendarul ortodox, a devenit o adevărată atracţie turistică.

Tavanul este pictat cu scene biblice, iar o candelă care stă mereu aprinsă în acest tunel este mutată zilnic în fața icoanei sfântului care este sărbătorit în ziua respectivă. Tunelul face legătura între drumul principal din stațiunea Straja și bisericuța din lemn cu hramul Sfinților Împăraţi Constantin și Elena.

Turiştii care vizitează pentru prima dată tunelul îşi caută ziua de naştere şi sfântul protector

Cabanierul Emil Părău, omul care a avut ideea şi mai apoi a construit Tunelul sfinţilor, povesteşte că totul a plecat de la căutarea unei soluţii practice prin care turiştii credincioşi să poată ajunge uşor la schitul de lemn din staţiune şi pe timp de iarnă, atunci când zăpada depăşeşte 'binişor un metru şi jumătate.

Sursa foto: Bazilica

„În Straja este foarte multă zăpadă şi tot timpul se ajungea destul de greu la schit. De aceea, am zis să facem acest tunel până la schitul Straja. Şi ca să dăinuiască în veci l-am făcut din beton. După aceea, în timp ce mă uitam la un calendar ortodox, am zis că noi, ortodocşii, avem în fiecare zi câte un sfânt. Aşa mi-a venit ideea ca în acest tunel să pictăm tot calendarul ortodox, de fapt, să fie un calendar ortodox în imagini”, a declarat Emil Părău, autorul proiectului.

Lucrările de construcţie ale tunelului s-au încheiat în 2006, după care au continuat cu pictura interioară. Staţiunea Straja este situată în Masivul Vâlcan, la o altitudine de 1.440 de metri.

Pentru fiecare zi din an a fost ales câte un sfânt preluat din calendarul ortodox

Calendarul începe cu luna septembrie, respectând astfel regulile ortodoxiei, şi este pictat pe partea stângă a tunelului. Pentru fiecare zi din an a fost ales câte un sfânt preluat din calendarul ortodox. Data din calendar este marcată cu o candelă care arde în permanenţă la baza picturii care marchează acel moment din an. După o zi, candela aprinsă este mutată la următorul sfânt din calendar.

Sursa foto: Bazilica

Calendarul reprezintă doar o treime din tunel. Pe tavan sunt pictate scene din Vechiul şi Noul Testament, iar pe o parte a tunelului sunt reprezentate 12 prăznicare ortodoxe, alături de cele zece porunci creştine. Nimic nu este la întâmplare. La ambele capete ale tunelului sunt porţi masive din lemn, iar lumina naturală este asigurată prin ferestrele decupate sub forma unor cruci. Iarna, când zăpada este mare, abia dacă se mai poate zări afară, pentru că ninsoarea acoperă aproape în totalitate tunelul. Vara, în schimb, peisajul care se deschide privirii combină verdele tare al muntelui cu panorama Văii Jiului.

Din tot acest ritual nu lipseşte tehnologia modernă

Turiştii care ajung pentru prima oară în acest loc sunt de-a dreptul impresionaţi. Prima dată îşi caută ziua de naştere şi sfântul care are grijă de ei. Emoţionaţi, unii oamenii au lacrimi în ochi deoarece, până la acel moment, nu ştiau cum arată ''sfântul lor''. Apoi încep să caute zilele de naştere ale copiilor, rudelor apropiate, prietenilor. Din tot acest ritual nu lipseşte tehnologia modernă, iar fotografiile realizate aici se vor regăsi ulterior pe reţelele de socializare.

„Icoana este poarta către Dumnezeu”, spunea unul dintre preoţii pe care i-am întâlnit în Tunelul sfinţilor, construcţia fiind, în opinia sa, una dintre formele prin care omul se poate apropia mai mult de divinitate. Este şi opinia împărtăşită de vizitatori. Mulţi vin din curiozitate, alţii spun că se liniştesc şi se pregătesc sufleteşte de sărbătorile creştine pentru că aici, la schitul din Straja, se săvârşesc slujbe speciale în cursul anului.

Pe un deal, nu departe de schit, este ridicată Crucea Eroilor

Bisericuţa cu hramul Sfinţilor Apostoli Constantin şi Elena este locul unde se păstrează peste an crucea grea din paltin care este purtată pe umeri de credincioşi în Vinerea Mare, atunci când de la Lupeni la Straja are loc Drumul Crucii, cea mai lungă procesiune religioasă din Europa. La această biserică are loc de Bobotează o slujbă aparte, apa pentru aghiazmă fiind adusă de salvamontiştii din Straja de la şapte izvoare aflate în zona vârfului cu acelaşi nume.

Sursa foto: Bazilica

Şi tot aici, pe un deal, nu departe de schit, este ridicată Crucea Eroilor care, prin dimensiunile sale, este comparabilă cu cea de pe Caraiman. Cu o înălţime de 18,6 metri şi o anvergură a braţelor de 9 metri, crucea aduce aminte călătorilor de cei 800 de ostaşi români care au pierit în Straja în timpul unor lupte din Primul Război Mondial.

Poate de aceea, oamenii locului spun că staţiunea este protejată de simbolurile creştine, iar argumentul principal este că dintre toţi turiştii care au urcat în Straja niciunul nu a pierit pe munte, relatează Agepres.