După ce au clădit imperii universitare cu facilităţi de la stat, capii instituţiilor private îşi umflă buzunarele.

Studenţii de la facultăţile particulare calcă pe nisipuri mişcătoare în acest moment. Li s-a pregătit o lege care poate duce, în scurt timp, la închiderea unora dintre instituţiile de învățământ superior. Miza: terenuri, clădiri, bunuri, care ar intra în proprietatea fondatorilor universităţii, cei care s-au angajat de fapt să le asigure tinerilor educaţia.

Fondatorii se aleg cu averea, studenţii, cu buza umflată.

Proiectul de lege recent aprobat de Senat şi trimis spre promulgare preşedintelui statului, facilitează dizolvarea universităţilor private şi transferul patrimoniului către fondatori, ceea ce modifică radical învăţământul privat.

Conform actualei legi, universităţile private nu funcţionează ca societăţi comerciale, ci în regim de instituţii non profit, de interes public. Prin urmare, pentru taxele încasate de la studenţi nu se plătesc TVA şi impozite.

Instituţiile de învățământ private au fost înfiinţate de fundaţii, iar în caz de dizolvare a unei universităţi, patrimoniul ar reveni fundaţiei. În situaţia în care şi fundaţia decide întreruperea activităţii, patrimoniul ar reveni statului român sau altor fundaţii cu obiect de activitate similar.

Mai mult, legea actuală îi protejează pe studenţi: universitatea nu se poate închide decât pe baza unei legi în acest sens, care să treacă prin Cameră şi Senat.

Propunerea legislativă a parlamentarilor Petru Filip (PSD) şi Cătălin Croitoru (PDL) schimbă esenţa lucrurilor: potrivit acesteia, o universitate privată poate decide în orice clipă să pună lacătul pe uşi.

În cazul dizolvării univer­sităţii şi al fundaţiei, patrimoniul nu ar mai trece la stat sau la o altă fundaţie, ci direct în mâinile fondatorilor. Și, cum e de așteptat, e vorba de averi colosale.

Surse EVZ estimează că patrimoniul universităţilor private ar reprezenta în jur de un miliard de euro: clădiri, terenuri, bunuri, etc.

În învăţământul privat cotizează anual în jur de 300.000 de studenţi, care învaţă în cele 56 de instituţii private, unde investiţiile în calitatea educaţiei se lasă aşteptate: conform clasificării universităţilor, particularele, cu mici excepţii, ocupă locurile din coadă. "Aceste bunuri trebuie să revină statului"

Într-o emisiune TVR, preşedintele PDL, Emil Boc, a respins vehement iniţiativa lui Petru Filip. "Nu se impune modificarea legii pentru a da câştig de cauză unor interese punctuale, private, ale unor universităţi particulare. Aceste bunuri, care se construiesc cu bani de la stat, trebuie să revină statului. Este imoral ca ceea ce s-a obţinut din bani publici să ajungă în mâini private".

Ciprian Ciucu, expert în educaţie şi reprezentant al Centrului Educaţia 2000+, este de părere că proiectul bulversează întreaga legislaţie actuală. "Propunerea celor doi parlamentari e legală, nu şi morală. E ceva necurat. Dacă e nevoie de o schimbare, trebuie să fie diametral opusă cu ce vor să facă ei. În loc să simplifice modalitatea de desfiinţare a unei universităţi private, ar trebui să pună la punct un proces clar şi elaborat, în beneficiul studenţilor, care să dureze cât un ciclu de licenţă", propune el.

O opinie moderată a fost exprimată de Ion Ciucă, directorul Direcţiei de Strategii şi Finanţare Instituţională din cadrul Ministerului Edu­caţiei.

"Adevărul e undeva la mijloc. Omul a investit nişte bani, îl înţeleg, dar nu e corect să rămână cu toată agoniseala universităţii. Ar fi mai corect dacă ar primi o cotă parte". "Aceste bunuri, construite cu bani de la stat, trebuie să revină statului. E imoral să ajungă în mâinile private." EMIL BOC, fost premier Iniţiatorul legii: "Nu mai suntem în comunism"

Parlamentarii Petru Filip şi Cătălin Croitoru cunosc îndeaproape situaţia universităţilor private, ambii fiind profesori la "Dimitrie Cantemir", al cărei rector e Corina Dumitrescu, membru CSM. Soţul acesteia, Cristian Dumitrescu (PSD), e preşedintele Comisiei pentru Învăţământ din Camera Deputaţilor.

Motivându-şi iniţiativa, Petru Filip spune: "Nu mai suntem în comunism, iar România pretinde că respectă dreptul constituţional la proprietate privată".

Conform acestuia, iniţiativa "vine în sprijinul oamenilor care au făcut un serviciu educaţional în sistem de concurenţă". Clădiri, terenuri, bunuri, adunate cu sprijin de la stat, ar intra în posesia fondatorilor instituțiilor FOTO: ARHIVA EVZ

Senatorul Petru Filip,  importat cu tot cu lege de PSD

Iniţiatorul a trecut de la PDL în tabăra social-democrată chiar în ziua în care proiectul său intra la votul final.

Laura Ciobanu

Proiectul, neagreat de Coaliţia guvernamentală, a trecut de Senat luni, cu voturile PSD şi PNL, care, pe fondul migraţiei politice din ultima vreme, au preluat controlul în această Cameră. Printre migratorii în cauză s-a aflat şi unul dintre iniţiatorii legii, senatorul PDL Petru Filip, care a trecut la PSD cu proiect cu tot exact în ziua în care senatorii urmau să se pronunţe cu privire la acest text.

Luni dimineaţă, Filip şi legea sa au fost subiect de discuţie în Biroul Permanent al PDL. Democrat-liberalii, care ştiau despre intenţia lui de a demisiona din partid, au decis să nu susţină legea chiar cu riscul ca acesta să plece. Ceea ce Filip a şi făcut. Ca urmare, în plenul Senatului, legea a fost adoptată cu sprijinul PSD şi PNL, deşi s-au găsit şi câţiva senatori PDL care să încalce consemnul de partid.

După votul la Senat, care este Cameră decizională, proiectul de lege va merge la Administraţia Prezidenţială spre promulgare. Şeful statului poate să întoarcă legea din drum o singură dată, trimiţând-o la Parlament spre reexaminare.

Legislativul e silit să reia discuţiile asupra aspectelor contestate de şeful statului, deşi, în final, poate decide să nu ţină cont de obiecţiile acestuia. Până la urmă, soarta legii depinde de capacitatea sau incapacitatea coaliţiei de guvernare de a mai avea o majoritate parlamentară în următoarele zile. 1 singură dată poate preşedintele României să trimită legea la Parlament spre reexaminare