Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat, ieri, într-o conferință de presă, că procedura de extrădare a lui Sebastian Ghiţă este pregătită, însă sunt aşteptate deciziile instanţelor de judecată și că în trei zile instanța va trimite ministerului documentele pentru extrădare. El a adăugat că procedura s-ar lovi de nulitate dacă nu ar fi respectată

Ne aflăm în acest moment în situaţia în care aşteptăm de la instanţele de judecată încheierile de verificare a temeiniciei legalităţii declanşării procedurii de extrădare. În momentul în care primim de la instanţele de judecată respectivele încheieri, respectivele hotărâri, declanşăm procedura de extrădare, adică cererea. Ministerul Justiţie are deja pregătită acea procedură, cerere, şi imediat, imediat, în minutul următor dăm drumul la procedură. Până atunci, prevederile legale ne obligă să rămânem în aşteptare”, a explicat Tudorel Toader. Întrebat cât ar putea dura respectiva procedură de extrădare, ministrul Justiţiei a răspuns: „Este procedură de urgenţă la primă instanţă, poate formula contestaţie numai procurorul, partea nu participă, nu este citată, nu poate să facă acea contestaţie (...) din simplul motiv că ea este căutată, ea este cerută să fie adusă în ţară. În trei zile maxim, instanţa verifică şi ne trimite încheierea. (...) Sper ca să nu existe motive de contestaţie, sper să rămână definitivă hotărârea la primă instanţă să primim de îndată decizia, să dăm drumul la procedură”. Tudorel Toader a precizat că Biroul Naţional Interpol a anunţat luni că Sebastian Ghiţă a fost reţinut pe o perioadă de 18 zile. Ministrul Justiţiei a dat asigurări că nu se pune problema să se iasă din termen cu procedura extrădării şi a spus că nu crede că procedura va fi îngreunată de faptul că Sebastian Ghiţă este cercetat pentru folosire de acte false în Serbia. Întrebat dacă Ghiţă poate cere azil politic în Serbia, ministrul a precizat: „Din moment ce este şi azilul o instituţie, sigur că există posibilitatea folosirii acelei instituţii”.

Laura Kodruța Kovesi a știut prima de prinderea „fugarului”

Conform unui comunicat al IGPR, Laura Codruța Kovesi a fost prima care a știut că Sebastian Ghiţă a fost prins. Specialiştii Institutului Naţional de Criminalistică au efectuat o constatare tehnico- ştiinţifică în cazul lui Sebastian Ghiţă, al cărei rezultat a fost transmis poliţiştilor sârbi, potrivit Biroului de presă al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), adică au stabilit că cel prins este Sebastian Ghiță . Totodată, în document se mai spune că Poliţia Română a realizat un schimb activ de date şi informaţii cu colegii din Serbia şi Slovenia, care a condus la reţinerea lui Ghiţă, iar toate activităţile desfăşurate de Poliţia Română în cazul amintit s-au desfăşurat sub coordonarea directă a procurorului de caz şi au respectat întocmai normele legale în astfel de situaţii. Potrivit Biroului de presă al IGPR, „inclusiv în noaptea de 13 spre 14 aprilie, poliţiştii români s-au aflat în contact direct cu procurorul de caz (n.r.- de la DNA Ploiești), care a transmis mai departe, la DNA central, toți pașii prinderii lui Sebastian Ghiță.

Două mandate de arestare

Tribunalul Prahova a dispus, în 3 aprilie, emiterea unui mandat de arestare preventivă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiță în dosarul în care acesta este cercetat de DNA Ploiești pentru trafic de influență, spălare a banilor și constituirea unui grup infracțional organizat. Potrivit reprezentanților instanței, magistrații au dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile, care se calculează de la data punerii în executare a mandatului. Totodată, pe 5 ianuarie, un complet de la instanța supremă a emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiță, după ce acesta a dispărut și nu s-a mai prezentat la IPJ Prahova, încălcând astfel termenii controlului judiciar în dosarul în care a fost trimis în judecată alături de foști șefi din Poliție și Parchete.

Pașii pentru aducerea lui Ghiță din Serbia

1. Există baza legală pentru extrădare. Extrădarea unui român din Serbia se face în baza Convenției europene de extrădare, încheiată la Paris, la 13 decembrie 1957, și a protocoalelor sale adiționale, încheiate la Strasbourg, la 15 octombrie 1975 și la 17 martie 1978, ratificate de România prin Legea 80/1997.

2. Legătura dintre autoritățile sârbe si cele din România s-a ținut prin Poliție (Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională- directie din cadrul Poliției Române), care a comunicat Ministerului Justiției din România actele reținerii și arestării lui Ghiță în Serbia. Actele au fost transmise după 4 zile.

3. La Ministerul Justiției se centralizează documentele DNA Ploiești, ale Tribunalului Prahova și ale Înaltei Curți de Casație si Justiție referitoare la infracțiunile comise, la încălcarea controlului judiciar prin fuga din fața justiției, la mandatele de arestare emise în lipsă. Ministerul Justiției din România le transmite Ministerului de Justiției din Serbia. Instanța sârbă decide dacă îl extrădează sau nu pe Sebastian Ghiță.

Pe de altă parte, Instanța Supremă va acorda un termen pentru a judeca dacă mandatul de arestare, în lipsă, emis pe numele fostului deputat poate să fie trimis ministerului de resort în vederea extrădării acestuia.

Acuzațiile aduse fostului deputat în cele cinci dosare

Înainte de a intra în politică, Sebastian Ghiţă s-a remarcat drept unul dintre cei mai de succes tineri afacerişti români, cu milioane de euro în cont. În ultimii ani, a intrat în vizorul procurorilor anticorupţie.

Pe numele lui Sebastian Ghiţă sunt deschise cinci dosare penale de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

1. Dosarul șefilor din Poliție:

Fostul deputat trimis în judecată alături de şefi din Poliţie şi Parchet din Prahova și are mandat de arestare. Conform procurorului Mircea Negulescu, care a instrumentat acest dosar, Ghiță se face vinovat de: