Un proiect de compromis pentru a menține Grecia în zona euro a fost pus pe masă de cancelarul german, Angela Merkel, președintele francez, François Hollande, premierul elen, Alexis Tsipras, și președintele Consiliului European, Donald Tusk, și va fi supus spre aprobare tuturor liderilor din zona euro, a informat luni o sursă apropiată discuțiilor.

"Există un acord în patru care acum va fi supus celor 19" lideri din zona euro, a subliniat această sursă, la câteva minute după ce Consiliul European a anunțat reluarea discuțiilor la vârf cu "un compromis" pe masă, transmite Agerpres.

Potrivit unui official European, un al treilea plan de ajutorare a Greciei poate fi pregătit până la sfârşitul lui iulie, dacă liderii zonei euro reuşesc să transmită un semnal politic pozitiv şi în urma validării în parlamentele care este necesar să fie consultate, a declarat un oficial European.

Dacă summitul de duminică noaptea spre luni se dovedeşte concluziv, ar fi necesare "două sau trei săptămâni" ca un al treilea plan de ajutorare - în valoare de peste 80 de miliarde de euro - să fie pus pe picioare, adică "spre sfârşitul lui iulie", a declarat un oficial european, în timpul reuniunii de la Bruxelles, scrie 20minutes.fr, care preia informaţii AFP şi care prezintă principalele măsuri pe care Europa vrea să se le impună Greciei, inclusiv abandonarea unor părţi de suveranitate, în schimbul unui eventual ajutor, informează mediafax.ro.

Un Grexit provizoriu, avut în vedere

"În cazul unui eşec în găsirea unui acord, Greciei i se va propune să negocieze rapid o ieşire temporară din zona euro, cu posibilitatea de a-şi restructura datoria", se arată în acest document obţinut de către AFP. Acest pasaj este pus între paranteze, pentru a se arăta că nu a obţinut acordul tuturor miniştrilor şi că le revenea şefilor de stat şi de guverne să tranşeze. Este pentru prima dată când este evocată atât de clar o asemenea opţiune.

Un nou plan de ajutorare în cifre

Eurogrupul a ajuns la un de acord atât asupra unei estimări a planului de ajutorare a Greciei - între 82 şi 86 de miliarde de euro -, cât şi să ceară Comisiei Europene (CE), Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Centrale Europene (BCE) să încerce să diminueze această anvelopă acţionând asupra fiscalităţii greceşti sau privatizărilor cerute Atenei.

Fără o reeşalonare a datoriei pe termen scurt

În schimb nu a existat un consens asupra spionoasei probleme a sustenabilităţii şi unei eventuale restructurări a datoriei greceşti, pasajul fiind, de asemenea, pus între paranteze. "În contextul unui eventual program (...), Eurogrupul este pregătit să aibă în vedere posibile măsuri suplimentare în vederea unei uşurări a serviciului datoriei greceşti, dacă va fi nevoie", printr-o reeşalonare. În schimb, o reducere pur şi simplu a datoriei este exclusă.