Alexis Tsipras s-a întors în Grecia zdrobit. Toate promisiunile sale antiausteritate, cu care a câștigat alegerile în ianuarie, și toate iluziile pe care le-a vânturat grecilor, că referendumul îl va ajuta să obțină un acord mai bun, s-au spulberat.

Ce primește Grecia?

Potrivit deciziilor luate după un maraton de 17 ore de negocieri, liderii din Zona Euro au acceptat să acorde Greciei un al treilea ajutor financiar, în valoare de 82 – 86 de miliarde de euro, pe trei ani. În această sumă sunt incluse și cele 25 de miliarde necesare recapitalizării băncilor. Banii vor fi vărsați prin Mecanismul European de Stabilitate, girat de cele 19 state din Zona Euro, dar și de FMI, pe care Grecia voia să-l scoată din ecuație, însă nu a reușit.

În ciuda lui Tsipras, despre care observatorii europeni spun că „s-a bătut pentru fiecare punct”, cea mai mare victorie a Greciei este o promisiune de „reprofilare a datoriei”, cu „prelungirea scadențelor și renegocierea dobânzilor”, potrivit lui François Hollande.

O altă iluzie a lui Tsipras, cea despre tăierea unei părți din datoria de 320 de miliarde, s-a spulberat și ea. „Va fi o perioadă de grație prelungită și o prelungire a maturităților datoriei, însă o reducere nominală (o ștergere – n.r.) nu intră în vederile noastre”, a precizat Merkel.

Ce obligații are?

Tsipras are termen până joi să obțină în Parlament o majorare severă a TVA, reformarea drastică a sistemului de pensii (inclusiv majorarea vârstei de pensionare) și a institutului de statistică.

Lui Tsipras i s-a impus săși schimbe și majoritatea guvernamentală, excluzându-i pe extremiștii de stânga și cooptând formațiunea de centru To Potami.

„Lista Ororilor” pentru Grecia

Cu toată opoziția aprigă a lui Tsipras, Greciei i s-a impus constituirea unui fond de 50 de miliarde de euro, cu banii obținuți din privatizarea unor importante obiective economice. Acest fond ar urma să folosească la achitarea datoriilor către creditori. Singura concesie pe care Merkel a acceptat-o a fost ca fondul să nu fie deschis în Luxemburg, ci în Grecia. Hollande a fost cel care a îmbunat-o pe cancelară, explicându-i că „externalizarea” ar fi fost prea umilitoare pentru Atena. Pachetele de reformă, considerate unanim de observatori drept draconice (Der Spiegel a scris despre „Lista Ororilor”), vor fi aplicate sub stricta supraveghere a reprezentanților „Troicii” de creditori, care vor avea reprezentanți inclusiv în ministere.