Cum trebuie citite toate reacţiile Dumei despre proliferarea armamentului militar şi nuclear? Să fie oare începutul unui nou Război Rece? Imprevizibilul preşedinte american, Donald Trump, într-un interviu exclusiv dat agenţiei Reuters, afirmase că doreşte să extindă arsenalul atomic pentru a face cunoscut că SUA rămân în fruntea puterilor nucleare. A reîntărit cu şi mai mare hotărâre în faţa Conservative Political Action Conference (Cpac), cea mai mare adunare anuală a activiştilor conservatori, afirmând cele ce urmează: ''Vom mări cheltuielile pentru a relansa forţele armate. Credem în pacea bazată pe forţă şi aşa va fi'' a dat sentinţa preşedintele ştiind bine că pe cineva va deranja.
Acum, aceste declaraţii aparent incendiare, care au ocupat primele pagini ale media internaţionale au provocat imediata o reacţie a Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, care prin intermediul lui Leonid Slutsky, preşedintele comisiei de politică externă, a replicat : ''Dacă Washingtonul va proceda către obiectivul său de supremaţie în sfera nucleară, lumea se va reîntoarce la Razboiul Rece, cu riscul unei catastrofe globale'', adăugând că ''deocamdată e vorba doar de retorică pură. Dar dacă bugetul militar anerican va fi mărit, atunci vom reacţiona''.
Unii comentatori internaţionali au întrevăzut în acest schimb de opinii sfârşitul lunii de miere dintre Moscova şi Washington. Nimic mai neadevărat. Realitatea e alta şi chiar mult mai banală. Sunt două elemente esenţiale pentru a explica declaraţiile lui Trump. Primul se referă la politica economică naţională, al doilea la politica externă americană.
Politica economică nucleară
Nu poţi să nu ghiceşti în spatele cuvintelor bombastice ale preşedintelui american, o ţintă finală precisă: noua Administraţie intenţionează să protejeze industria grea pentru a menţine- şi mai ales a dezvolta- locurile de muncă într-un sector care are o marjă considerabilă de dezvoltare, mai ales cum e cea de armament. În rest, chiar dacă are mai mulţi soldaţi şi mai multe arme, înseamnă mai multă producţie, comerţ, întreţinere. Şi deci, locuri de muncă.
Chiar asta se înţelege din cuvintele purtătorului de cuvânt al Casei Albe când declară că ''Statele Unite nu vor să cedeze nimănui supremaţia nucleară'', sau când Trump afirmă că vrea să creeze ''cea mai mare armată din istoria americană''. Nu se bat tobele războiului, sunt vorbe pentru Wall Street. Iar Rusia serveşte doar ca proiecţie, o umbră care ascunde ambiţii care au puţin de a face cu o înfruntare. Mărirea bugetului pentru apărare la 650 de miliarde de dolari în 2019 va fi în beneficiul multor firme din sector, care-şi vor mări investiţiile şi vor crea mai multe locuri de muncă.
Se mai poate adăuga că nuclearul este şi o sursă de energie indispensabilă pentru Statele Unite (20% din producţia totală de energie produsă în ţară).
Nu se mai întrezăresc multe planuri în intenţiile lui Trump. Nicio viziune geopolitică. Nicio intenţie războinică. Niciun ''nou Război Rece'', poate doar acela care are în vizor relansarea economică americană, pe spatele tuturor celorlalte ţări. Începând cu China şi Rusia, la rândul lor protagonişti-antagonişti în sectoarele industriei grele, pornind de la oţel şi terminând cu armele şi infrastructurile pentru visul nuclear dominator.
Faptul cel mai inedit din toată această vânzoleală, aceste vise, este un semnal important care confirmă clima relaţiilor dintre Casa Albă ţi Kremlin, după victoria electorală a lui Trump şi demonstrează mai mult decât oricând că în politică retorica e la fel de importantă ca şi iniţiativa.