''Acţiunea mea astăzi este un alt pas către crearea de locuri de muncă. Ajunge cu cei care furau prosperitatea noastră. Astăzi începe o nouă revoluţie energetică''. Cu aceste cuvinte Donald Trump a şters de fapt adeziunea americană la acordurile de la Paris asupra schimbărilor climatice. O lovitură dură unei puteri economice lider la poluare (a doua naţiune după China la emisiunile de carbon). Marile organizaţii ambientalistice se pregătesc deja de o rezistenţă de gherilă.
Măsura prevede, printre altele, ştergerea ''Clean Power Plan'' asupra emisiunilor industriale şi de reducere a centralelor pe cărbune. Preşedintele: ''celebrăm o nouă era a energiei americane''.
Trump a vrut să distrugă ambientalismul predecesorului său printr-o ceremonie spectaculoasă, la care a invitat o delegaţie de mineri. ''Vreau să vă mulţumesc fiindcă aţi trăit vermuri dure. Dar de astăzi avem noi locuri de muncă graţie energiei fosile. America reîncepe să fie învingătoare, cu gaz şi petrol''.
Decretul prezidenţial este intitulat Energy Independence Order. Cu toate că are autonomie energetică, noua Administraţie taie orice restricţie la emisiunile de CO2, vrea să dea libertatea să se foreze oriunde. ''S-a terminat cu intruziunea guvernului - proclamă Trump- fiindcă acele reglementări ucideau munca. Celebrăm o nouă eră pentru energia americană''.
Ne puteți urmări și pe Google News
Trump a ales mediul pentru a încerca o relansare a propriei imagini după umilitoarea debandadă de vineri asupra contra-reformei sanitare. E un teren mai sigur de data aceasta. Pe de o parte dreapta republicană îmbrăţişează tezele negaţioniste- refuză copleşitoarele probe ştiinţifice asupra rolului poluării carbonice în schimbările climatice- încă din timpurile lui George W. Bush, alt preşedinte aliniat cu lobbyul carbo-petrolifer.
De cealaltă parte Trump premiază o categorie de muncitori cărora le datorează voturi decisive pentru alegerea sa: minerii, ca şi metal-mecanicii auto, au fost mereu penalizaţi de politica verde a partidului democrat. Menţinându-şi promisiunile în acest domeniu, Trump se reacreditează ca bărbatul şef de Stat protector al petroliştilor, al minerilor şi al muncitorilor în general.
Readuce în discuţie temele naţionalismului economic care-i sunt atât de dragi. ''Să fim din nou învingători''. Autonomia energetică este un obiectiv popular. În ultimii ani, în realitate, producţia internă de energie era deja în creştere în mod evident .În parte datorită energiei regenerabile, susţinute de Obama. Dar o altă raţiune e acea revoluţie tehnologică care a făcut competitive rezervele ca ''shale gas''. Până la punctul în care America a depăşit Rusia în extracţia de gaz şi ar putea să întreacă chiar Arabia Saudită în petrol. La urma-urmei de ani de zile SUA nu mai importă nicio picătură de petrol din Golful Persic, importurile sale fiind din Canada şi Mexic. Au ajuns chiar să exporte.
La contrastarea contra-revoluţiei carbonice a lui Trump, astăzi nu s-au aliniat numai amibientaliştii, dar este o dinamică a pieţei care face ca preţul cărbunelui să fie prea mare şi petrolul mai puţin profitabil ca altădată. Nu întâmplător 85% din SUA aplică fără prea mari emoţii obiectivele fixate de Obama. Acum, acele obiective se spulberă literalmente. Iar Trump oferă Chinei un rol politic neaşteptat, acela de cea mai mare putere economică, rămasă fidelă acordurilor de la Paris, titrează presa americană.
Recomandările noastre
