Nu Moscova, ci Beijingul este adevărata țintă a retragerii Washingtonului din Tratatul pentru Forțele Nucleare cu Rază Medie. Încă de la începutul mandatului, Donald Trump a considerat China principala amenințare la adresa supremației mondiale americane.
Donald Trump a anunțat sâmbătă că retrage Statele Unite dintr-un acord nuclear major cu Rusia, din cauza încălcării acestuia de către Moscova. Este vorba despre Tratatul pentru Forțele Nucleare cu Rază Medie de Acțiune (INF) semnat cu ocazia summit-ului istoric de la Washington din 8-10 decembrie 1987 dintre Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov.
Semnarea INF a fost văzută la vremea respectivă drept pasul-cheie care a pus capăt Războiului Rece. Acordul era menit să asigure securitatea Statelor Unite și a aliaților săi din Europa și din Orientul Îndepărtat. El interzicea Washingtonului și Moscovei să dețină, să producă sau să testeze rachete de croazieră cu lansare de la sol și cu rază de acțiune între 500 și 1000 de kilometri.
Trump a făcut explozivul anunț al denunțării INF la un miting electoral din Nevada, în timp ce consilierul său pentru Securitate, John Bolton, se afla deja în drum spre Moscova, unde urma să aibă întâlniri cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și cu Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei.
„Rusia nu a respectat Tratatul”, le-a spus Trump simpatizanților adunați la Elko, în Nevada. „Nu îi vom lăsa să violeze acordul nuclear și să producă arme în timp ce noi nu avem voie.” Washingtonul se plânge de mai multă vreme de desfășurarea de către Rusia a sistemelor de rachete Novator 9M729, a căror rază ar depăși 500 de kilometri, încălcând astfel INF.
„Nu știu de ce președintele Obama nu a negociat sau nu s-a retras. (Rușii) violează (acordul) de mulți ani”, a mai declarat Trump.
Într-adevăr, informații despre o încălcare de către Rusia a INF datează încă din 2008; în iulie 2014, Barack Obama a acuzat oficial Rusia de violarea acordului, fără a lua însă vreo măsură concretă.
Moscova a reacționat virulent la anunțul făcut de Trump: „Este un pas foarte periculos, care, sunt sigur, nu va fi înțeles de către comunitatea internațională și care va atrage condamnări serioase”, a declarat duminică ministrul adjunct de Externe, Serghei Riabkov, citat de TASS.
Un tratat care lăsa Beijingul să zburde
Ca de obicei, presa „mainstream” s-a repezit să-l acuze pe Donald Trump că pune în pericol securitatea Europei și că relansează „Cursa Înarmărilor” și Războiul Rece. Puține ziare au reprodus și următorul citat din discursul lui Trump, în Nevada: „Trebuie să dezvoltăm aceste arme, dacă nu cumva Rusia vine la noi, și China vine la noi și ne spun «hai să fim cu adevărat înțelepți și să nu mai permitem nici unuia dintre noi să mai dezvolte aceste arme.» Dar dacă Rusia o face, și China o face, iar noi respectăm înțelegerea, acest lucru este inacceptabil.”
Într-adevăr, China, nefiind parte la INF, este liberă să dezvolte și să amplaseze rachete cu rază medie de acțiune, fără a fi sancționată. Or, China – mult mai puternică militar și economic decât Rusia – este percepută de Trump ca principala amenințare la adresa Statelor Unite. Actualul război comercial cu Beijingul este și el un efect al acestei politici.
În luna martie, amiralul Harry Harris, pe atunci comandantul flotei US Navy din Pacific (azi, ambasador la Seul), declara în Senatul american că Beijingul are mari foloase de pe urma apartenenței SUA la INF: „Ne aflăm într-un dezavantaj față de China, în sensul că aceasta deține baze terestre de rachete balistice care ne amenință bazele și navele din Pacificul de Vest.”
Beton și baze militare peste corali
În ultimii ani, China desfășoară o politică agresivă de a pune stăpânire pe arhipelagurile din Marea Chinei de Sud-Est, o zonă de o excepțională importanță strategică, atât din punct de vedere al bogățiilor din subsolul platformei continentale, cât și al faptului că pe aici se derulează o treime din comerțul naval al lumii, cu mărfuri valorând 3 trilioane de dolari anual.
Beijingul a turnat nisip și beton pe recifurile de corali din Arhipelagurile Paracel și Spratly, construind pe deasupra piste de aeroport, silozuri de rachete și alte facilități militare și civile. Zona este revendicată și de alți vecini: Filipine, Malaysia, Vietnam, Brunei, Taiwan. Potrivit unei decizii a Curții de la Haga, China nu are nici un drept asupra acestei zone, pe care Statele Unite o consideră „liberă”. Administrația Trump și-a intensificat prezența militară în regiune. În câteva rânduri, ciocnirile dintre forțele americane și cele chineze au fost evitate în ultima clipă.