Trump face o escală joi la Varșovia, în ajunul summit-ului G20 de la Hamburg, pentru a participa ca invitat special la Inițiativa celor Trei Mări.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Trump urma să-și exprime în fața celor 12 țări riverane Mărilor Neagră, Baltică și Adriatică (Austria, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria) atașamentul Washingtonului față de NATO.

„(Trump) va expune o viziune nu doar pentru viitorul Americii cu Europa, ci chiar despre viitorul Alianței transatlantice și ce înseamnă aceasta pentru securitatea și prosperitatea Americii”, declara săptămâna trecută ziariștilor consilierul pentru securitate națională al președintelui, HR McMaster, despre discursul lui Trump la Varșovia.

Așa cum observau mai mulți analiști, președintele american va încerca să folosească formatul Celor Trei Mări pentru a-și întări alianțele în centrul și Estul Europei, ocolind Bruxelles-ul și cadrul UE. Altfel zis, va încuraja tendințele „eurofuge” ale multora dintre cele 12 țări, mai ales Grupul de la Vișegrad.

Participarea lui Trump la Varșovia constituie un motiv în plus de îngrijorare pentru Angela Merkel, gazda reuniunii G20 de la Hamburg de vineri și sâmbătă (7-8 iulie). Aceasta a putut constata recent, la summit-ul NATO de la Bruxelles și la summit-ul G7 din Sicilia, cât de dificil este să colaborezi cu Trump. Liderul american a evitat atunci să declare explicit că va acționa conform Articolului 5 al NATO (dacă un stat este atacat, toate celelalte membre trebuie să reacționeze solidar), în schimb a criticat Germania pentru practicile sale comerciale și și-a anunțat retragerea din Acordurile de la Paris privind încălzirea globală.

Acum, Merkel se va întâlni din nou cu Trump, iar cancelara germană a transmis semnale că nu a renunțat la ideile sale privind comerțul și clima. Așadar, o nouă ciocnire.

Dar nu este singura pentru Trump la G20. Aici el va avea și o discuție cu președintele chinez Xi Jinping, care se anunță și ea furtunoasă. Or, președintele american tocmai și-a exprimat marți frustrarea față de lipsa de eficiență a Chinei de a „stăpâni” regimul de la Phenian, după ce Coreea de Nord a efectuat primul său test reușit cu o rachetă balistică intercontinentală, chiar de Ziua Națională a Statelor Unite.

La rândul său, China este iritată după ce, acum câteva zile, Statele Unite au aprobat livrarea de armament către Taiwan în valoare 1,42 de miliarde de dolari.

De asemenea, Statele Unite și China au un diferend ajuns aproape de pragul unei ciocniri militare în Marea Chinei de Sud, unde Beijingul a pus stăpânire pe mai multe insule de corali din zonă, amplasate într-o poziție strategică. Insulele sunt însă revendicate de mai multe state, iar Curtea de la Haga nu a recunoscut dreptul de proprietate al Chinei asupra acestora. Totuși, aceasta nu a împiedicat Beijingul să amplaseze structuri artificiale pe aceste insule, cum ar fi piste de aterizare, hangare, faruri de navigați, dar și silozuri pentru rachete antiaeriene.

Însă clu-ul G-20 îl reprezintă prima întâlnire dintre Donald Trump și Vladimir Putin. Șeful de la Casa Albă se află încă dinainte de instalare sub o puternică presiune exercitată de presă și de opoziție, fiind acuzat de complicitate cu Moscova.

După o perioadă în care Trump a părut să ignore această presiune, discursul liderului american s-a schimbat brusc, în urma atacului cu arme chimice din Siria, de care a fost acuzat Bashar Al-Assad, și la care Washingtonul a răspuns cu un tir de rachete de croazieră asupra unei baze siriene folosite și de aviația rusă.

Tonul administrației Trump a devenit mai tăios la adresa Kremlinului, aceasta afirmând că nu va recunoaște niciodată anexarea Crimeei din 2014. Mai mult, Trump a semnat alocarea de fonduri Georgiei, printr-un document în care intervenția rusă din Osetia și Abhazia este catalogată drept „agresiune”.