Donald Trump: „Voi implementa cel mai mare program de repatrieri forțate din istoria Americii”. Planul ar putea costa până la 960 de miliarde de dolari.
Ce vrea să facă Trump
Donald Trump a confirmat că dorește să declare o urgență națională pentru migranții ilegali, astfel încât să poată folosi armata pentru repatrieri forțate.
„Este adevărat”, a scris președintele ales în dimineața zilei de luni pe rețeaua de socializare Truth, răspunzând la o postare veche a lui Tom Fitton, liderul grupului conservator Judicial Watch, care în urmă cu zece zile susținea că viitoarea administrație „va declara o urgență națională și va folosi active militare pentru a gestiona imigrația ilegală cu un program de repatriere în masă”.
Potrivit echipei de tranziție, aceste centre ar permite grăbirea procesului de expulzare, evitând așa-numitul „catch and release”: eliberarea solicitanților de azil, permițându-le să rămână în țară în așteptarea audierilor.
Expresia, împrumutată din pescuit, a intrat în jargonul politic în timpul Administrației Bush.
Descurajearea migrației ilegale
În planurile viitoarei administrații, centrele ar fi însă un factor de descurajare: ei cred că mult mai mulți migranți ilegali - în 2022 erau 11 milioane, conform estimărilor Centrului de Cercetare PEW - vor fi dispuși să părăsească voluntar țara, dacă vor fi forțați să aștepte rezultatul procesului de azil în detenție.
Mai mult, prin declararea unei situații de urgență naționale, Trump ar putea crește repatrierile forțate fără a trece prin Congres: în aceste cazuri, Parlamentul american garantează președintelui puteri ample.
Astfel, „New York Times” explică că, în timpul primului său mandat, Trump a putut să cheltuiască mai mulți bani pe zidul de frontieră decât autorizase Congresul.
În campania electorală, Trump a promis în repetate rânduri că va implementa „cel mai mare program de repatrieri forțate din istoria Americii” încă din prima zi, „indiferent de costuri”, ajungând să ducă la eșuarea acordului bipartizan privind imigrația, pentru a-l folosi ca un instrument politic.
Democrații turbează de furie
Potrivit liderilor democrați din Congres, care promit bătălii legale, planul ar încălca totuși legile federale, care împiedică folosirea armatei pe teritoriul american.
Singura soluție ar fi Legea Insurecției din 1807, care acordă președintelui puteri de urgență de a se baza pe armată în cazul unei amenințări fundamentale la adresa ordinii publice.
Potrivit Republicanilor, însă, nu ar fi foarte diferit de ceea ce se întâmplă deja, în condițiile în care de multe ori Garda Națională se ocupă de transportul migranților.
Un plan similar fusese conturat în timpul campaniei electorale de consilierul său în politici migratorii, Stephen Miller, un șoim cu mare influență asupra președintelui ales, deja numit adjunct al șefului de Stat Major, care a propus folosirea armatei pentru a construi „centre mari de detenție” pentru migranții ale căror cazuri așteaptă evaluarea și a sugerat ca Trump să invoce o urgență sanitară pentru a scurta timpul de procesare a cererilor de azil.
Pe cine a ales Trump ca șef peste frontiere
Miller, care a stat în spatele celor mai controversate politici de imigrare din primul mandat, începând cu „interdicția musulmană”, propune ca Departamentul de Securitate Internă, în fruntea căruia Trump tocmai l-a numit guvernatorul din Dakota de Sud, Kristi Noem, să gestioneze centrele: unul dintre oamenii loiali pe care președintele Trump i-a ales să conducă departamentele federale, precum Tom Homan care a fost numit „țarul frontierei”.
În plus, echipa de tranziție a anunțat că intenționează să crească rangurile ICE, poliția de frontieră care ar putea primi personal temporar de la alte agenții, și să înceteze acordarea de pașapoarte și carduri de securitate socială - echivalentul cardului de sănătate în țările europene - copiilor migranților ilegali, născuți în țară.
În acest fel, administrația ar pune capăt cetățeniei prin drept de naștere (birthright citizenship). În trecut, Trump a promis repatrierea a 15 sau 20 de milioane de imigranți ilegali: potrivit estimărilor Consiliului American pentru Imigrație, repatrierea a un milion de persoane pe an ar putea costa până la 960 de miliarde de dolari, în următorul deceniu.
(Articol: Andrea Marinelli, Corriere della Sera; Traducerea: Oana Avram, RADOR RADIO ROMÂNIA)