Extremistul norvegian a fost declarat sănătos psihic şi a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, cu posibilitatea prelungirii pedepsei
Tribunalul a decis că ucigaşul Anders Breivik, care şi-a recunoscut fapta, nu era psihotic atunci când a amplasat bomba la Oslo şi a deschis focul asupra tinerilor de pe insula Utoeya, atentate care au făcut 77 de morţi şi 242 de răniţi. Judecătorii au hotărât că bărbatul (33 de ani) era în deplinătatea facultăţilor mintale atunci când a deschis focul asupra tinerilor din tabăra de vară a Partidului Laburist, ucigând zeci dintre aceştia. Breivik declarase anterior că exact asta îşi doreşte, un verdict care să nu-l umilească, afirmând că este bolnav psihic, indiferent care ar fi pedeapsa pe care trebuie s-o suporte. Judecătorii au citit sutele de pagini ale verdictului, vorbind despre problemele sale din copilărie, comportamentul deviant, acţiunile, călătoriile şi pasiunile criminalului, inclusiv despre organizaţia sa imaginară Cavalerii Templieri. Magistraţii au descris, timp de mai multe ore, pregătirile pe care le-a făcut teroristul pentru atacurile "gemene" din 22 iulie 2011 şi modul în care a devenit obsedat de ideologia de extremădreapta şi de jocurile pe computer. Adolescenţi, mutilaţi pe viaţă Au fost făcute publice detalii despre rănile provocate fiecăreia dintre victime - unii au suferit amputaţii, alţii au stat mult timp în comă. Pe insula Utoeya, Breivik a apărut îmbrăcat într-o uniformă de poliţist, acţionând "nebuneşte": a tras 121 de focuri de pistol şi 136 cu arma semiautomată, asupra celor 536 de persoane care se aflau în tabără. Unii dintre tineri au fost executaţi cu un glonţ tras de aproape, în cap. O tânără de 26 de ani a fost împuşcată de şase ori, iar 34 dintre cei care au murit aveau între 14 şi 17 ani. Cei mai mulţi dintre supravieţuitori au rămas cu probleme emoţionale; unii nu mai pot să meargă la şcoală şi sunt încă în "concediu medical". Aproape sigur, spun analiştii, Breivik, care în cele 10 săptămâni de proces nu a dat niciun semn de regret, îşi va sfârşi viaţa în închisoare. Deşi în Norvegia legea prevede o pedeapsă maximă de 21 de ani, aceasta poate fi prelungită, dacă asasinul este considerat un pericol pentru societate. Acum n-o să mai auzim de Breivik cel puţin o vreme. Acum putem avea parte de linişte şi pace. PER BALCH SOERENSEN, sora unei victime