Este INCREDIBIL cum SCAPI DE CANCER. Obișnuit SĂ UCIDĂ, de mâine VA SALVA VIEȚI

Este INCREDIBIL cum SCAPI DE CANCER. Obișnuit SĂ UCIDĂ, de mâine VA SALVA VIEȚI

Oamenii de știință au realizat un nou studiu asupra cancerului. Conexiunile pe care le-au stabilit între corpul uman și corpul unui mare prădător poate fi cheia pentru vindecarea acestei boli.

Una dintre cele mai întâlnite cauze ale decesului este cancerul. Oamenii de știință au făcut noi descoperiri în demersul lor de a găsi leacul pentru această boală.

Marele rechin alb ar putea fi un salvator neaşteptat de vieţi umane. Acest lucru se datorează genomului său uriaş, care conţine proprietăţi extraordinare, informează Agerprees.

Prima „hartă” a ADN-ului acestei specii marine a dezvăluit o multitudine de mutaţii, acestea asigurând protecţie împotriva cancerului şi a unor boli asociate procesului de îmbătrânire şi care stimulează capacităţile de vindecare a rănilor. 

Ne puteți urmări și pe Google News

Experţii consideră că o mai bună înţelegere a modului în care a evoluat rechinul alb pentru a îşi menţine genomul stabil şi pentru a rezista la anumite boli ar putea să ducă la dezvoltarea unor noi tratamente de prelungire a vieţii umane. 

„Instabilitatea genomului este o chestiune foarte importantă în cazul multor boli umane grave. Acum am descoperit că natura a dezvoltat strategii inteligente pentru a menţine stabilitatea genomurilor acestor rechini, vieţuitoare cu corpuri mari şi cu durate de viaţă îndelungate", a adăugat el. 

Încă mai avem foarte multe lucruri de învăţat de la aceste minuni ale evoluţiei speciilor, inclusiv informaţii care au potenţialul de a fi utilizate în lupta contra cancerului şi a bolilor asociate procesului de îmbătrânire şi care pot să amelioreze tratamentele de vindecare a rănilor la pacienţi umani, pe măsură ce vom descoperi modul în care rechinul alb reuşeşte să facă aceste lucruri.”, a explicat profesorul Shivji. 

În ADN-ul rechinului alb se află circa 24.500 de gene care codifică proteine, în comparaţie cu cele 19.000-20.000 existente, în medie, în genomul uman.

De-a lungul timpului, rechinii albi au adoptat numeroase modificări moleculare în cadrul genelor asociate cu repararea ADN-ului şi cu toleranţa la deteriorările genetice.