Titlul este, de fapt, motto-ul Rezervației de Zimbri Neagra Bucșani din județul Dâmbovița, unul din cele patru locuri din țară unde impresionantele mamifere pot fi admirate. Excursia, care cuprinde și Casa Memorială I.L. Caragiale, Cetatea Domnească de la Târgoviște și Mănăstirile Dealu și Viforâta, durează o zi

Se spune că cine calcă primul în zori pe urmele zimbrilor găsește nestemate. N-am intrat în țarc ca să le călcăm pe urme (zimbrii pot fi periculoși, dacă sunt provocați sau dacă le încalci teritoriul), dar, întrun fel, am găsit nestemate. Nu e vorba de pietre de atârnat la gât, ci de amintiri prețioase legate de locuri din patria mamă.

De data aceasta, traseul a fost simplu și la îndemână: am plecat din București spre Rezervația de Zimbri Neagra de la Bucșani, județul Dâmbovița. Sunt două drumuri pe care poți ajunge acolo, cam într-o oră și jumătate, dacă respecți cu strictețe limitele de viteză. Primul, mai bun, de 72 de kilometri, începe București, prin Chitila, pe DN7 spre Târgoviște. Mergi pe el până în dreptul intersecției de la Cozaci, doar că o faci la dreapta, pe drumul județean 711B spre Racovița, Hăbeni și Bucșani. Cum ajungi în centrul localității din urmă, faci la dreapta și mergi până la Rățoaia, pe județeanul 720 A, iar de acolo te ții după semnele care te îndrumă spre Rezervația Neagra. Atenție, însă, ultimii 5 kilometri sunt prin pădure, pe un drum forestier bunicel, dar nu vă hazardați pe ploaie.

Al doilea drum, la fel de lung, iese din București spre Buftea, apoi prin Crevedia, spre Butimanu, Cojasca, Dobra, Băleni-Români (zonă renumită pentru legume – la târgul din sat găsești cu duiumul), iar de aici ajungi în Bucșani și apoi, prin Rățoaia, la Rezervația de Zimbri.

Domeniul lor, 162 de hectare

Amplasată în mijlocul pădurii, cu o suprafața de 162 de hectare, rezervația, înființată în 1983, este casă pentru 32 de zimbri - masculi, femele și pui.

Cel mai bine e să ajungi dimineața, în jurul orei 10.00, când maiestuoasele animale vin să mănânce ce le pregătesc angajații Direcției Silvice. Nu le dați pâine sau alte prostii, pentru că îi puteți îmbolnăvi.

Mănâncă ierburi, fructe de pădure, morcovi, sfeclă, mere, lucernă și fân. Dacă stați în foișor îi veți vedea ieșind în grup din pădure, de obicei un mascul (ușor de remarcat pentru că e mult mai mare ca femelele, ajunge la o tonă) și femelele lui cu puii.

Amuzant e că toți zimbrii au nume care încep cu „ro”: Rociu, Rococo, Rotunda, Rogojan, Romario, Roberta, ba chiar și Robokap!

Oda zimbrului

„Zimbrule, voinic viteaz, Ține muntele-n grumaz, Și în coarne stelele, Sub copite relele. Râul trece-n subțiori Iarba mătăsoasă-n zori, Grâul copt pe fruntea ta, Belșug în ograda mea. Supărarea-n bolovani Și năcazul la dușmani Să-ți trăiască turmele, Zimbrule, străbunule!”

Sursa: „Drumul zimbrilor” - legendă populară românească, teatru radiofonic, scenariu Eugenia Stoica.

Acasă la Ion Luca Caragiale

Cum pleci de la Rezervația de Zimbri, mergi pe drumul județean 720A din Bucșani spre Adânca, până la intersecția cu DN 72. Acolo faci la dreapta și conduci încă vreo 7-8 kilometri, până în comuna Ion Luca Caragiale, unde s-a născut, în 1852, celebrul dramaturg. Pe atunci satul se numea Haimanale, dar astăzi îi poartă numele. Casa sa memorială, reînființată în 1979 într-o clădire construită în stil rustic, este deschisă de miercuri până duminică, între orele 8.00 și 16.00. Ea adăpostește mărturii scrise ale vieții și activității lui Ion Luca Caragiale: manuscrise ale operelor sale, cărți în ediții princeps, fotografii, afișe ale pieselor sale jucate pe scene din New York, Londra, Roma, Milano, Tokio și Paris, mobilier de epocă și obiecte personale.

Cât te costă expediția

● Benzina – 70-100 de lei, traseul are, în total, mai puțin de 250 de km (la un consum de 5 litri/100 de kilometri);

● Bilet de intrare Rezervația de Zimbri – 5 lei / persoană

● Bilet de intrare Curtea Domnească – 10 lei / adult, 5 lei / elevi, studenți, pensionari;

● Bilet de intrare Casa Memorială I. L. Caragiale – 5 lei;

● Masa de prânz – în jur de 25 de lei / persoană.

Patru rezervații de zimbri în România

● Rezervația Neagra Bucșani – jud. Dâmbovița

● Rezervația de Zimbri Hațeg – jud. Hunedoara

● Rezervația „Dragoș Vodă” Neamț - jud. Neamț

● Rezervația „Valea Zimbrilor” Valea Buzăului – jud. Brașov

Rugă pentru neam și țară, la mormântul lui Mihai Viteazul

La o azvârlitură de băț de Târgoviște, se află Mănăstirea Dealu, una din cele mai vechi ctitorii domnești din țara noastră. Prima menționare documentară a unei biserici din lemn pe acest loc datează din 1431, ulterior, însă, pe vremea domnitorului Radu cel Mare (1495-1508), a fost construită aici o biserică din cărămidă placată cu piatră. În pronaosul bisericii, devenit gropniță domnească, își dorm somnul de veci o parte din voievozii Târgoviștei: Vladislav al II-lea, Radu cel Mare,Vlad cel Tânăr, Pătrașcu cel Bun, Mihai Movilă etc. Tot aici, într- un sarcofag din marmură albă realizat în stil bizantin de scultorul Frantz Storck, se află și fruntea îndrăzneață a întregitorului de neam și țară Mihai Viteazul. Biletul de intrare costă 4 lei/persoană, dar poți vizita și muzeul din incinta mănăstirii, care adăpostește primele tipărituri românești, începând cu un Liturghier slavonesc (prima ediţie a acestei cărţi de cult în Biserica Ortodoxă) apărut în 1508.

FOTO:Mănăstirea Dealu este una din cele mai vechi ctitorii domnești

Bucate ca pe vremea străbunicilor

Dacă tot faci o excursie în trecut, de ce n-ai gusta și bucate pe măsură? La berăriile din parcul de lângă Curtea Domnească din Târgoviște, unele construite după modelul castelelor medievale, găsești, spre exemplu, o delicioasă ciorbă de fasole în pâine (foto), servită cu șunculiță țărănească și ceapă. Este extrem de sățioasă, așa că trebuie savurată încet, ca să nu vă dea peste cap stomacul. Costă în jur de 17 lei, dar după ce o mănânci, nu-ți mai trebuie altceva. Evident, meniul include multe alte bucate tradiționale, iar porțiile sunt generoase.

Târgoviște, vechea cetate de scaun

Imediat ce intri în Târgoviște, pe DN71 dinspre București, urmează Calea Domnească, strada care de duce drept în Parcul Chindiei. Acolo găsești ruinele Curții Domnești.

FOTO: De pe platforma superioară a Turnului Chindiei vezi foarte bine întreaga Curte Domnească

Sfârșitul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), care și-a avut principala curte la Argeș, a marcat pozitiv destinul istoric al Târgoviștei, care a devenit, odată cu urcarea pe tron a lui Mihail I, reședinţa principală a Ţării Românești. Iar timpul pare să fi trecut cu blândețe peste bătrâna cetate medievală. Turnul Chindiei s-a păstrat, poate, cel mai bine, alături de două din cele trei biserici din Curtea Domnească, iar o parte din sălile care alcătuiau Palatul Domnesc sunt, astăzi, acoperite cu sticlă. De obicei găzduiesc expoziții temporare, dar și concerte. Dacă vă țin genunchii și n-aveți probleme cu spațiile închise și scările înguste în spirală, puteți urca în Turnul Chindiei (la 27 de metri de sol). De sus, cetatea și orașul sunt o panoramă incredibilă. Complexul Monumental include și Muzeul Tiparului și al Cărţii Românești Vechi, care deține câteva din primele manuscrise (1508-1512), dar și tiparnițele cu care au fost realizate acestea. Ansamblul monumental poate fi vizitat de marți până duminică, vara între orele 09.00 și 18.30, iar de la 1 noiembrie până la 31 martie, după orarul de iarnă (între orele 09.00 – 17.00). Biletul de intrare costă 10 lei pentru adulți și 5 lei pentru elevi, studenți și pensionari.

FOTO: Turnul Chindiei are 27 de metri înălțime

Icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Viforâta

Odată ce cobori de la Mănăstirea Dealu, fă la dreapta pe drumul spre Aninoasa. La vreo 6 kilometri de la intersecție dai de Mănăstirea Viforâta. Pe catapeteasma bisericii, în colțul din dreapta, tronează Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Gheorghe. Este darul făcut în 1631 bisericii de voievodul Leon Tomșa, o splendidă pictură venețiană îmbrăcată în argint aurit, reprezentând pe Sfântul Mare Mucenic, călare pe cal, omorând balaurul. La icoana executată de zugravul grec Mavros credincioșii ortodocși se roagă pentru sănătate și mulțumire sufletească.

FOTO: Celebra Icoană a Sfântului Gheorghe ucigând balaurul