Traian Băsescu: Relaţiile economice cu Rusia se consolidează. Când se va putea şi în zona politică, oricând cu plăcere

Florin Ciornei
1 septembrie 2011, 16:49

Preşedintele României le-a vorbit azi ambsadorilor români despre priorităţile de politică externă ale României: integrarea în spaţiul Schengen, consolidarea poziţiei noastre în UE şi NATO, relaţia cu SUA, relaţia cu Rusia, prezenţa în Afganistan, Kosovo, protecţia minorităţii române din afara graniţelor. Traian Băsescu i-a primit azi, la Palatul Cotroceni, pe ambasadorii şi consulii români, aflaţi la Bucureşti pentru Reuniunea Anuală a Diplomaţiei.

Traian Băsescu a pledat pentru dezvoltarea laturii economice a diplomaţiei şi le-a spus ambasadorilor români că nu ar trebui să plece înapoi la posturile pe care le ocupă fară să ia cu ei lista obiectivelor în care se poate investi în România, pentru a o face cunoscută celor interesaţi. De asemenea, delegaţii din Ministerul Economiei la posturi în străinătate trebui să fie subordonaţi ambasadorilor. Dacă nu se înţelege acest lucru, vom da un act normativ, în şedinţa de guvern de săptămâna viitoare, pentru că reprezentanţii economici sunt acum un fel de free-lanceri în străinătate, care n-au nicio legătură cu ambasadorii, a spus şeful statului. El a adăugat că ambasadorii vor deveni responsabili şi pentru reprezentanţilor economici ai României, pentru că deşi sunt plătiţi ca diplomaţii, nu se ştie exact cu ce se ocupă. Iată cele mai importante declaraţii ale şefului statului:

RELAŢIA CU RUSIA. Contrar tuturor aparenţelor, relaţia economică se consolidează şi se observă o creştere a interesului investitorilor ruşi pentru obiective economice din România. Sper să se şi finalizeze, să se materializeze intenţiile care există acum. Relaţia, exact cum spune şi Moscova, ne-o dorim pragmatică şi eficientă, cu rezultate economice şi când se va putea să aibă şi rezultate politice, oricând, cu plăcere.
Relaţia transatlantică. Parteneriatul cu SUA funcţionează în parametri normali, care satisfac şi partea română şi, sper, şi pe cea americană. S-a finalizat şi parafat acordul privind amplasarea scutului antirachetă şi, probabil în scurt timp, va avea loc semnarea documentului, care apoi va fi ratificat în Parlament. Obiectivele noastre la summitul NATO de la Chicago din 2012 sunt legate de scutul antirachetă. Toată diplomaţia din statele membre NATO trebuie să facă eforturi pentru ca acest summit să se finalizeze cu adoptarea noului Concept de apărare şi descurajare, şi să se facă progrese în implementarea sistemului antirachetă al NATO. Dacă se ating aceste două obiective, va fi un succes pentru România, ca şi pentru celelalte state membre. Faceţi cunoscută poziţia României şi găsiţi aliaţi pentru susţinerea ei, să încercăm să realizăm acest două obiective, extrem de importante pentru conslodiraea securităţii naţionale a României şi a statelor membre ale Alianţei.

AFGANISTAN. A început perioada de transfer de responsabilitate către forţele afgane. Şi România are în vedere un proces de reducere a forţelor dislocate în Afganistan. Acest lucru ţine mai puţin de stabilirea arbitrară a unui calendar. Noi avem acolo o misiune, iar atunci când generalii români vor spune că nu ne mai trebuie 2.000 de militari pentru a ne îndeplini misiunea, ci 1.500, vor rămâne 1.500. Când ne vor spune că sunt sufieicnţi 800, vor rămâne 800, iar când ne vor spune că nu mai trebuie niciun militar, îi vom aduce pe toţi acasă. A stabili arbitrar calendarul de retragere a trupelor din Afganistan, ţine doar de dorinţa de a da ceva de ronţăit presei sau populaţiei. Ceea ce eu am stabilit cu MApN, cu şefii de arme, cu şeful Statului Major General este că vom menţine în Afganistan atâţia militari câţi ne trebuie pentru a ne îndeplini misiunea. Şi în zona de acţiune a trupelor române există deja constituite unităţi afgane. Pe măsură ce va fi posibil, transferul către forţele afgane se va face şi se va diminua prezenţa noastră acolo.
Despre aderarea la Schengen. Obiectivul nostru major este ca, în următoarele 12 luni, să ne integrăm în Schengen şi sper ca, la următoarea întâlnire, în septembrie 2012, să nu mai fiţi nevoiţi să treceţi pe la controalele de frontieră când veniţi acasă. Problema este cât de largă va fi integrarea, vrem să obţinem un calendar precis în luna septembrie. Este prioritar ca la Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne, din septembrie, să se dea un calendar precis al aderării noastre la spaţiul Schengen. Au apărut unele dezechilibre legate de solidaritatea unor ţări din UE. Există poziţii centrifuge ale unor state, dar poziţia noastră nu poate fi decât spre o UE solidă, care se îndrepată spre o ţintele ei, nu se îndepărtează. Nu vreau să dau exemple ale acestor tendinţe, dar aderarea noastră este un exemplu-şcoală, pentru că din motive interne au fost împinse "facturi" către alte state membre, dar cred că putem să le facem faţă. România şi-a îndeplinit absolut toate aspectele tehnice. ne recunoaştem deficienţele pe Mecanismul de Verificare dar sunt două probleme diferite, aşa sunt abordate în Tratatul nostru de aderare.
KOSOVO. România nu va recunoaşte Kosovo până când nu se va ajunge la o înţelegere între Belgrad şi Priştina. Avem o contribuţie mare în nordul Kosovo, în zona cea mai fierbvinte. Trebuie să stabilim cu partenerii noştri europeni care sunt condiţiile dacă România ar trebui să-şi diminueze prezenţa în Kosovo. Vom face apel la statele UE pentru o reechilbrare a participării la EULEX, cu condiţia ca această participare să nu fie interpretată ca un sprijin pentru construcţia instituţională, ci exclusiv pentru asigurarea securităţii cetăţenilor.
LUPTA ANTIPIRATERIE. Foarte curând vom schimba una din misiunile pe care le aveam cu forţele navale. În acest an, vom disloca în Cornul Africii o fregată, renunţând să mai participăm la operaţiunea NATO Active Endeavour din Marea Mediterană. E o misiune mult mai dură, pentru că se înscrie în eforturile UE de a pune în siguranţă liniile de transport din Oceanul Indian.
Politica de vecinătate. În afara relaţiei cu Moldova, rămâne prioritară pentru politica noastră externă consolidarea relaţiilor cu ţările din zona Caspică - Kazahstan, Azerbaidjan, Georgia şi Turkemenistan. Aceste ţări privesc spre piaţa europeană şi au nevoie de o punte spre Europa. Rămân prioritare proiectele energetice Nabucco şi AGRI
Problema românilor din afara ţării. Nu trebuie să ne scadă vigilenţa faţă de problemele românilor care muncesc în străinătate. Pe lângă suportul consular trebuie să fim atenţi şi faţă de incovenientele pe care cetăţenii români le creează în străinătate, în special în Franţa, Spania, Italia, dar nu numai. Au apărut probleme cu încălcarea legii şi cerşitul şi în ţările scandinave. Semnalele trebuie să vină de la diplomaţi, nu de la guvernul ţărilor respetive. Dacă guvernul ţării respective ajunge să dea un semnal, este deja târziu. România are o politică pentru minoritatea română din afara graniţelor ţării, pe care trebuie s-o consolideze. Să continuăm să-i sprijinim pentru proiecte culturale, dacă vor să achiziţioneze un teren, să repare o şcoală, să scoată un ziar, să aibă activităţi pentur păstrarea culturii româneşti. E îmbucurător că n-am mai auzit în ultimul an din partea organizaţiiilor românilor din afară că nu li se răspunde la solicitări, că există dezinteres la ambasade sau la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Despre statul palestinian. România a recunoscut statul palestinian în relaţile bilaterale şi avem relaţii diplomatice. Credem însă că nu se poate ajunge la o soluţie în această problemă dacă nu va exista un acord între Palestina şi Israel. Poziţia noastră faţă de o eventuală solicitare de recunoaştere a statului palestinian, la ONU, este ca cele două părţi să se aşeze la masa negocierilor şi să găsească o soluţie acceptată de toată lumea.