Preşedintele Traian Băsescu solicită Parlamentului reexaminarea legii privind parteneriatul public-privat, motivând că actul normativ nu defineşte motivele excepţionale pentru care poate fi denunţat contractul de parteneriat public-privat.
"Având în vedere că legea nu defineşte "motivele excepţionale legate de interesul naţional sau local", ipoteză care poate genera o denunţare unilaterală a contractului, considerăm că se impune stabilirea clară, prin lege, a situaţiilor ce pot constitui motive excepţionale de interes naţional sau local ce conduc la încetarea unilaterală a contractului", se arată în cererea de reexaminare semnată de preşedintele Băsescu şi transmisă preşedintelui Senatului, Crin Antonescu.
Şeful statului afirmă că se impune detalierea acestor măsuri excepţionale, motivând că este necesar ca România să aibă un cadru juridic predictibil în materie.
"Această reglementare detaliată a măsurilor excepţionale în care poate fi denunţat contractul de parteneriat public-privat se impune cu atât mai mult cu cât în această situaţie partenerul privat va avea dreptul să primească o despăgubire dacă această denunţare îi creează un prejudiciu. Pentru atragerea investitorilor este necesar că România să aibă un cadru juridic predictibil în materie, astfel încât să se cunoască de la început regimul juridic aplicabil parteneriatului public-privat. Or, o asemenea prevedere ce nu reglementează în mod transparent aspectele ce pot conduce la denunţarea unilaterală a contractului lasă loc arbitrariului şi unei marje largi de acţiune partenerului public în derularea eventualelor contracte de parteneriat public-privat, ceea ce poate afecta climatul investiţional", subliniază preşedintele Băsescu. Lipsă de transparență
Ne puteți urmări și pe Google News
Traian Băsescu mai atrage atenţia că articolul 42 din noua Lege a parteneriatului public-privat prevede o procedură lipsită de transparenţă în ceea ce priveşte înlocuirea partenerului privat, fără realizarea unei noi proceduri de atribuire.
"Deşi procedura înlocuirii partenerului privat, fără derularea unei noi proceduri de atribuire, în cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligaţiile faţă de finanţatorii proiectului, poate fi justificată, principiile egalităţii de tratament şi transparenţei decizionale trebuie aplicate. Aceste principii sunt menite să ofere o protecţie adecvată investitorilor în cadrul procedurilor derulate pentru atribuirea contractelor, precum şi posibilitatea verificării cheltuirii banilor publici, având în vedere faptul că, potrivit art. 12 din noua lege, 'Partenerul public poate contribui la finanţarea realizării investiţiilor cu resurse financiare publice provenind exclusiv din fonduri externe nerambursabile postaderare şi din contribuţia naţională aferentă acestora, în condiţiile prevăzute de legislaţia Uniunii Europene"', precizează el.
Şeful statului consideră necesar ca legea să prevadă criteriile în baza cărora vor fi atribuite proiectele de parteneriat public-privat, atunci când nu va avea loc o nouă procedură de atribuire întemeiată pe legislaţia privind achiziţiile publice, şi nu prin intermediul normelor de aplicare, ce au o forţă juridică inferioară legii.
Plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat pe 17 decembrie proiectul de lege privind parteneriatul public-privat.
Recomandările noastre
