Evenimentul Zilei > Actualitate > TRAGEDIILE CARE AU DISTRUS ZECI DE VIETI. 15 morţi în accidente aviatice, în 2014, în ţară, cel mai grav bilanţ din ultimii 4 ani
TRAGEDIILE CARE AU DISTRUS ZECI DE VIETI. 15 morţi în accidente aviatice, în 2014, în ţară, cel mai grav bilanţ din ultimii 4 ani

TRAGEDIILE CARE AU DISTRUS ZECI DE VIETI. 15 morţi în accidente aviatice, în 2014, în ţară, cel mai grav bilanţ din ultimii 4 ani

Bilanţul pe 2014 al persoanelor decedate în urma unor accidente aviatice produse în ţară este cel mai grav din ultimii patru ani, înregistrându-se 15 morţi, după prăbuşirea unui avion, în luna ianuarie, şi a două elicoptere, în lunile noiembrie, respectiv decembrie.

Doar în 2010 s-a înregistrat un număr mai mare de victime – 19 – rezultat din catastrofe aviatice după anul 2000, potriuvit Agerpres.ro

Cele 19 persoane decedate în 2010 şi-au pierdut viaţa după prăbuşirea a două aeronave militare, respectiv un avion şi un elicopter. Astfel, la data de 5 iulie 2010, un avion AN-2, aparţinând Şcolii de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene din Boboc, care executa o misiune de zbor pentru antrenamente de paraşutare, s-a prăbuşit pe aerodromul Tuzla. La scurt timp după decolare, aeronava a pierdut brusc înălţime şi s-a prăbuşit, iar în urma impactului cu solul, avionul a luat foc, 12 persoane pierzându-şi viaţa.

De asemenea, un elicopter israelian de transport tip CH-53, care participa la exerciţiul comun aerian româno-israelian Blue Sky 2010, s-a prăbuşit la 26 iulie 2010 în localitatea Fundata, din judeţul Braşov. Potrivit specialiştilor, aparatul s-a izbit frontal de un perete stâncos, probabil din cauza ceţii foarte dense. La bordul aparatului de zbor se aflau şase militari israelieni şi unul român, iar Ministerul Apărării a anunţat că nu există supravieţuitori.

Primul accident aviatic din anul 2014 a avut loc pe 20 ianuarie, când un avion uşor, de mici dimensiuni, care transporta o echipă medicală s-a prăbuşit între Abrud şi Câmpeni, în zona Pasului Ursoaia din judeţul Cluj, două persoane pierzându-şi viaţa.

Avionul care aparţinea Agenţiei Naţionale de Transplant decolase de pe Aeroportul Băneasa din Bucureşti, fiind pilotat de Adrian Iovan, şi se îndrepta spre Oradea, pentru prelevarea ficatului de la un donator.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Cluj, Andrei Biriş, a declarat că în jurul orei 16,30 a fost primit un apel pe numărul de urgenţă 112 prin care o persoană anunţa că avionul s-a prăbuşit şi că erau şapte persoane la bord.

La scurt timp după producerea accidentului, coordonatorul Programului Naţional de Transplant, Victor Zota, declara că toţi cei aflaţi în avion sunt în viaţă, inclusiv pilotul.

Autorităţile au anunţat că au mobilizat mai multe autospeciale echipate corespunzător, aparţinând IGSU, din judeţele Alba, Cluj, Bihor şi Mureş, pentru a identifica locul unde s-a produs accidentul şi a prelua victimele care să fie transportate la cele mai apropiate spitale, însă echipele de salvare au întâmpinat greutăţi în a identifica zona.

De asemenea, imediat după producerea incidentului, un elicopter SMURD a decolat de la Târgu Mureş cu intenţia de a merge la locul unde s-a petrecut accidentul aviatic, însă din cauza ceţii, elicopterul a fost nevoit să se întoarcă.

După mai multe ore de la prăbuşirea avionului, un pădurar care cunoştea zona a anunţat prin 112 că a ajuns în locul în care se afla aeronava, fiind vorba despre zona vârfului Petreasa. Ulterior, săteanul a spus că era aproximativ ora 21,00-21,30 când a găsit avionul şi pe cei şapte pasageri.

Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat între fiarele contorsionate ale avionului, medicii sosiţi la faţa locului declarând decesul. De asemenea, în acelaşi accident şi-a pierdut viaţa şi medicul rezident Aurelia Ion.

Medicul Radu Zamfir, coordonatorul echipei de prelevare, a fost cel care a păstrat legătura cu salvatorii şi care le-a acordat primul ajutor victimelor. Acesta a declarat ulterior într-o conferinţă de presă că toţi cei care au fost salvaţi îi datorează viaţa pilotului Adrian Iovan. El a spus că a încercat să-l descarcereze pe pilotul Adrian Iovan, că a sunat la 112 după ce s-a asigurat că nimeni nu mai are nevoie imediată de el şi că a încercat să o resusciteze pe rezidenta Aurelia Ion care 'nu părea conştientă'. El a mai precizat că primul care a ajuns la faţa locului a fost un pădurar, dar şi că le-a trimis salvatorilor de pe telefonul mobil coordonatele locului în care se aflau.

La data de 21 ianuarie, profesorul Irinel Popescu, şeful Clinicii de Chirurgie şi Transplant Hepatic de la Spitalul Fundeni, spunea că persoanele implicate în accidentul aviatic ar fi avut şanse mai mari de supravieţuire dacă se ajungea mai devreme la locul prăbuşirii.

În aceeaşi zi, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au deschis un dosar având ca obiect accidentul aviatic din Munţii Apuseni.

O zi mai târziu, premierul Victor Ponta declara că intervenţia pentru salvarea victimelor acestui accident 'a fost un eşec' şi că în cadrul a trei instituţii importante, MAI, Romatsa şi STS, 'lucrurile au funcţionat inacceptabil de încet'. Ulterior, premierul a spus că va solicita un raport în CSAT care să explice 'eşecul' STS în a identifica locul prăbuşirii, dar şi că aşteaptă ca în urma raportului să existe şi asumări de răspundere.

Pe de altă parte, şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), colonelul Ion Burlui, a declarat că nu îşi impută nicio vină în cazul accidentului aviatic din Cluj, dar că îl 'doare sufletul' că incidentul s-a soldat cu victime şi că nu aşteaptă ca cineva să-i ceară demisia pentru că şi-o poate depune singur.

De asemenea, la două zile după accident, şeful Salvamont Cluj, Gheorghe Frăţilă, a arătat că membrii unităţii sale puteau să se implice mai mult în găsirea avionului prăbuşit în Apuseni, deşi au fost alarmaţi ultimii în legătură cu acest accident.

În aceeaşi zi, Guvernul a făcut publică o notă privind acest accident aviatic, în care se arăta că în acest caz s-a acţionat atipic în raport cu procedura standard, iar instituţiile implicate au avut la dispoziţie date şi informaţii furnizate de la faţa locului de persoanele rănite, neexistând un portofoliu de informaţii verificate.

Mai mult, preşedintele comisiei de investigaţie privind accidentul, Sorin Cimpoeru, a afirmat, la data de 24 ianuarie, că sistemul care trimite semnale de avertizare era în stare de funcţionare la acest avion şi a doua zi după prăbuşire, când a fost decuplat.

Şeful STS Cluj, Ioan Rus, preciza în data de 29 ianuarie, că, din punctul său de vedere, STS a respectat toate procedurile, în timp ce şeful ISU Cluj, Dorin Ungur, spunea în aceeaşi zi că instituţia pe care o conduce a acţionat conform procedurilor legale în cazul accidentului aviatic din Apuseni, admiţând însă că putea să facă mai mult în cazul operaţiunilor de localizare şi salvare.

La data de 4 februarie, dosarul privind accidentul aviatic din Munţii Apuseni a fost declinat de către Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia către Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, iar la data de 13 februarie procurorii Parchetului Militar au dispus începerea urmăririi penale cu privire la comiterea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu. Şase zile mai târziu, anchetatorii au extins urmărirea penală pentru alte două infracţiuni, respectiv neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

În luna mai, procurorii au dispus refacerea expertizei medico-legale în cazul Aureliei Ion, deoarece concluziile raportului de autopsie din 10 februarie nu au fost avizate de către Comisia de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca.

La data de 21 noiembrie, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti au dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în legătură cu o plângere depusă de fostul investigator din dosarul accidentului aviatic din Munţii Apuseni, prin care acesta reclama presiuni din partea superiorilor de la Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile.

Câteva săptămâni mai târziu, fostul ministru de Interne Radu Stroe a fost audiat la Parchetul General – Secţia Militară în dosarul accidentului aviatic din Munţii Apuseni, el declarând că MAI şi-a făcut datoria 'integral' şi că 'nu se putea face nimic altfel' în situaţia respectivă.

 

*** Cel de-al doilea accident aviatic din acest an a avut loc în data de 21 noiembrie, opt militari murind şi alţi doi fiind răniţi în urma prăbuşirii elicopterului militar IAR-330 PUMA, pe raza localităţii sibiene Mălâncrav. Accidentul s-a produs la ora 10,40, iar elicopterul, de la Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, se afla în misiune, urmând să participe la un exerciţiu în Poligonul Cincu.

Specialiştii meteorologi declarau în aceeaşi zi pentru AGERPRES că nu cred că elicopterul militar s-a prăbuşit din cauza condiţiilor meteo, întrucât 'vizibilitatea era bună' în zona localităţii Mălâncrav când a avut loc tragedia aviatică.

Cei doi militari răniţi, căpitan-comandorul Corneliu-Gabriel Titiana, de 47 ani, şi maistrul militar cls. I Valentin Bora, de 41 ani, au fost duşi, la un spital din Bucureşti, cu o aeronavă militară.

Patru zile mai târziu, procurorii militari au dispus în acest caz începerea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de neluare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi ucidere din culpă.

Ulterior, la data de 8 decembrie, căpitan comandor Corneliu Gabriel Titiana, pilotul militar rănit în accidentul aviatic de la Sibiu, a decedat la Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri din Bucureşti, astfel că numărul victimelor a ajuns la nouă. Pilotul fusese supus unei intervenţii chirurgicale care a decurs bine, dar prognosticul se menţinea rezervat.

 

*** Cel mai recent accident aviatic a avut loc la data de 15 decembrie, un elicopter SMURD care se afla în misiune prăbuşindu-se în lacul Siutghiol, iar toţi cei patru membri aflaţi la bord pierzându-şi viaţa.

Apelul la 112 a fost făcut la ora 16,05, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea, Anca Chiriţă. Într-un sfert de oră de la apel a sosit la faţa locului primul echipaj de salvare de la ISU cu o barcă pneumatică, având însă o întârziere cauzată de defectarea motorului ambarcaţiunii. Astfel, angajaţii ISU au fost nevoiţi să vâslească până la locul accidentului.

La faţa locului s-a deplasat şi vicepremierul Gabriel Oprea, fiind însoţit de o echipă de procurori militari, criminalişti şi de conducerea MAI.

Martorii oculari au relatat pentru autorităţi că după prăbuşirea elicopterului, membrii echipajului reuşiseră să iasă din aparatul de zbor scufundat în apa lacului, aceştia plutind o perioadă de timp agăţaţi de epava aparatului. Martorii au mai spus că cei patru membri ai elicopterului au strigat după ajutor din mijlocul lacului.

Prima persoană recuperată din apele lacului a fost medicul Laura Vizitiu. Aceasta a fost găsită în stop cardio-respirator, însă a răspuns manevrelor de resuscitare, fiind ulterior internată la secţia Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa cu un prognostic rezervat. Ulterior, aceasta a decedat.

Co-pilotul elicopterului SMURD care s-a prăbuşit în lacul Siutghiol, Ginel Claudiu Crăcănel, a fost găsit de salvatori la o adâncime de aproximativ 6 metri, legat de scaun. Şi acesta a fost supus manevrelor de resuscitare, însă fără succes.

Cea de-a treia persoană găsită de salvatori a fost pilotul elicopterului, Petre Corneliu Cătuneanu, ultimul membru al echipajului, asistenta medicală Gabriela Harton fiind găsită a doua zi dimineaţă, în jurul orei 5,00. Şi în cazul acestor două persoane a fost declarat decesul.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog, a declarat în ziua următoare accidentului că temperatura apei lacului Siutghiol era de 2 grade Celsius, iar în aceste condiţii supravieţuirea conştientă a victimelor accidentului ar fi putut fi de cel mult 12 minute, iar supravieţuirea generală de cel mult 20 de minute.

Potrivit oficialului MAI, aeronava nu îndeplinea condiţiile tehnice pentru a opera pe mare, nefiind dotată cu pilot automat şi baliză pentru semnalizare în caz de accident aviatic pe mare.

Elicopterul era în serviciu din iunie 2013, fiind achiziţionat de către Consiliul Judeţean Constanţa în cadrul Proiectului Transfrontalier cu finanţare europeană 'Equipment to Save Our Lives', în cadrul Programului Operaţional comun România-Bulgaria 2007-2013 şi era în exploatare în cadrul Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne din 6 noiembrie 2014 şi realizase 188 ore de zbor.

Secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, a anunţat, la câteva ore de la producerea accidentului, că toate elicopterele SMURD vor rămâne la sol şi vor fi verificate, pentru a se cunoaşte starea lor tehnică.

La data de 16 decembrie, Parchetul Militar Bucureşti a anunţat că deschis un dosar penal pentru cercetarea condiţiilor în care s-a prăbuşit elicopterul SMURD, dispunând începerea urmăririi penale cu privire la infracţiunile de neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. Ulterior, procurorii au dispus extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă, având în vedere faptul că toate cele patru persoane aflate la bordul elicopterului au decedat.

De asemenea, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a dispus preluarea de către Secţia Parchetelor Militare a cauzei privind accidentul aviatic de la Siutghiol, scrie Agerpres.ro

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: