Discuţiile din spatele uşilor închise, ţinute vineri noapte de o serie de miniştri de finanţe din zona euro, şi declaraţiile făcute în weekend de oficialii greci şi europeni au arătat că Atena a ajuns în cele din urmă în situaţia previzibilă în care are nevoie de un nou ajutor pentru contracararea crizei datoriei publice.
Analiştii au evidenţiat deja cele trei posibilităţi aflate la îndemână: reeşalonarea datoriei contractate deja de Grecia, acordarea unui ajutor suplimentar şi păsuirea guvernului de la Atena în privinţa respectării ţintelor de deficit bugetar.
Varianta în care Grecia ar putea să părăsească zona euro, vehiculată vineri de publicaţia germană "Der Spiegel" - care a reuşit astfel să creeze panică pe pieţele financiare - a fost respinsă cu vehemenţă de Atena.
"Fac apel la fiecare în Grecia şi în afara Greciei, în special în ţările Uniunii Europene, să lase Grecia în pace pentru ca ea să-şi facă treaba. Grecia îşi face treaba. Ieri am văzut cât de multe pericole ne ameninţă ţara. Inclusiv prin provocări, precum scenariul imaginar al presupusei noastre ieşiri din euro", a declarat sâmbătă premierul socialist Georgios Papanderou.
Ideea că Grecia ar putea renunţa la moneda unică a fost calificată de şeful zonei euro, premierul luxemburghez Jean Claude Juncker, drept "stupidă". Germania, prin vocea ministrului economiei, Rainer Bruederle, a subliniat că este "mai degrabă împotriva" acestei variante.
În UE nu mai există însă un avânt deosebit nici pentru acordarea de noi ajutoare. Cel mai ferm mesaj a fost trimis de Londra, care nu face parte din zona euro, dar a participat, spre exemplu, la planul de împrumut destinat Irlandei. Ministrul britanic de finanţe, George Osborne, a declarat ieri că guvernul său nu vrea să participe la "o a doua salvare" a Greciei.