Traficul maritim pe Marea Roșie și Marea Arabiei este pus în pericol de rebelii Houthi. Ineficiența forțelor SUA și ale Marii Britanii care nu reușesc să mențină ordinea face ca transportatorii să caute rute alternative.
Navele comerciale iau în considerare rute alternative pentru a se pune la adăpost de rebelii Houthi, în Marea Roșie și în Marea Arabiei. SUA și Marea Britanie nu reușesc să mențină rutele navale în siguranță.
Traficul maritim deviat prin Marea Nordului
Marii transportatori comerciali analizează, ca soluție alternativă, rutele prin zona nordică. Traficul naval prin Marea Roșie și Marea Arabiei ar putea fi deviat pe Ruta Mării Nordului a Rusiei. Este considerată o alternativă potențial atractivă, sunt de părere specialiștii Foreign Policy. Pe de altă parte, experții din Norvegia consideră că o astfel de alternativă nu este viabilă.
„Costurile crescânde și teama de a fi lovit de dronele și rachetele Houthi i-au determinat pe unii expeditori să ia în considerare Arctica drept o alternativă, deoarece topirea gheții începe să deschidă un nou potențial pe așa-numita Rută a Mării Nordului”, a scris Foreign Policy.
Ruta Mării Nordului măsoară 5.600 km și este considerată cea mai scurtă rută pentru traficul maritimă între Europa și Asia. Autorii analizei consideră că distanța se va reduce cu aproape 8.000 km și 40-60 la sută în timp.
„Abilitatea de a reduce distanța de la călătoria unei nave ar însemna timpi de călătorie mult mai rapizi. Reprezintă un plus major în lumea de astăzi a comerțului cu amănuntul online și a livrărilor în ziua următoare”, a spus FP.
Argumentele autorilor analizei
Autorii analizei susțin că Ruta Mării Nordului a fost privită ca o posibilă scurtătură pentru traficul pe mare, între Europa și Asia, de secole. Comercianții au evitat, însă, acest traseu din cauza climatului înghețat, dar și a condițiilor de navigație foarte dificile. În prezent, ar putea fi o alternativă, având în vedere schimbările de vreme.
„Întinzându-se de la Marea Barents, lângă granița Rusiei cu Norvegia, până la strâmtoarea Bering dintre Siberia și Alaska, Ruta Mării Nordului a fost privită de marile puteri navale ca o posibilă scurtătură pentru călătoria pe mare între Europa și Asia de secole, dar regiunea, climatul înghețat dur, de neiertat, cât și îndepărtarea extremă au făcut astfel de ambiții imposibile. Dar astăzi, schimbările climatice au loc de patru ori mai repede în Arctic decât oriunde altundeva de pe planetă, iar nivelurile masive de topire a gheții din regiune din cauza creșterii temperaturii globale au dus la speculații «sălbatice» cu privire la faptul că ruta va deveni viabilă comercial în viitorul apropiat”, arată revista.
Problema apare în cindițiile în care aproape toată lungimea pe care o presupune traseul maritim arctic trece prin apele ruești. Iar acest lucru nu este de natură să facă traseul îmbietor, dat fiind agresivitatea regimului de la Kremlin.
„Navele care doresc să utilizeze ruta trebuie să obțină permisiunea rușilor și să le plătească taxe de tranzit. Având în vedere relațiile actuale dintre multe țări occidentale și Rusia pe fondul războiului din Ucraina, aceasta reprezintă o provocare evidentă”, a arată revista.
Traficul maritim a scăzut în Marea Roșie
Conflictul din Orientul Mijlociu a făcut ca traficul maritim în Marea Roșie să scadă cu aproape 60% față de un an normal. Costurile asigurării pentru tranzitarea strâmtorii Bab el-Mandeb a crescut.
„În lumea transporturilor maritime, care se bazează pe predictibilitate, una sau două zile de întârziere poate duce la o creștere mare a costurilor. Dar instabilitatea cronică din Orientul Mijlociu nu va face decât să facă căile maritime arctice, oricât de perfide, sunt mai atractive pentru superputerea globală în curs de dezvoltare”, a concluzionat FP.
Pe de altă parte, ruta nordică nu este considerată o soluție pentru traficul maritim dintre Asia și Europa, de experții norvegieni. Statul nordic deține a cincea cea mai mare flotă comercială din lume. În Norvegia experții sunt sceptici că ruta va fi viabilă Apele din apropierea țărmului, sigure pentru navigație, sunt puțin adânci. Acest lucru înseamnă că transporatorii ar trebui să-și reducă tonajul și să folosească nave mai mici.
„Răspuns scurt, viabilitate aproape de zero (...) Nu este o alternativă realistă în viitorul previzibi”, a spus Audun Halvorsen, directorul departamentului de urgență al Asociației Armatorilor Norvegieni.