Tradiții și superstiții. Noiembrie, în tradiţia popular românească, se numeşte ”brumar”, ”promorar”, ”viniver”, ”vinar”. Marchează, de asemenea, sfârșitul toamnei şi pregătirea pentru iarnă.

Tradiții și superstiții. Creștinii încep pregătirile pentru sărbătorile de iarnă. Mai exact, odată cu Lăsata Secului, pe 14 noiembrie. Atunci începe Postul Crăciunului, care se încheie pe 24 decembrie.

Tradiții și superstiții din popor

Cunoscută și ca Brumar, Brumarul mare, Promorar, deoarece începe să cadă bruma și promoroaca, noiembrie este ultima lună de toamnă din calendar. Temperaturile sunt mai scăzute, iar noaptea are 14 ore, în timp ce ziua are doar 10.

Noiembrie este asociată cu câteva tradiții și superstiții din popor. Dar superstițiile pot să varieze în funcție de regiuni și tradiții locale. La începutul lunii, pe 2 noiembrie, a fost Ziua Morților, în care au fost comemorați cei trecuți în neființă. În această zi, oamenii obișnuiesc să meargă la cimitir, acolo unde aprind lumânări și aduc flori pe mormintele celor decedați.

Tradiții și superstiții în noiembrie. Sursa foto: Pixabay

Aducerea porcului în casă este o superstiție care se respectă în perioada 24 – 25 noiembrie. Înainte de Crăciun, există obiceiul de a sacrifica un porc, iar carnea acestuia să fie păstrată în timpul iernii. În ziua aducerii porcului în casă, se obișnuiește respectarea mai multor ritualuri tradiționale, precum și superstiții care au legătură cu bunăstarea și norocul în gospodărie.

Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil - 8 noiembrie

Arhanghelii sunt conducătorii cetelor de îngeri și sunt reprezentați cu aripi și purtând săbii, ca simbol al biruinței asupra răului. Mai mult decât atât, ei sunt călăuzele sufletelor celor adormiți în drumul lor spre Rai.

În folclorul religios românesc, dintre cei doi arhangheli, mai venerat este Mihail. Se spune că el poartă cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este hărăzit să mai trăiască, fiind şi un stăpânitor al văzduhului, alături de Ilie.

Sursa foto: Pixabay

Intrarea Maicii Domnului în Biserică - 21 noiembrie

Cunoscută în popor sub numele de  Vovidenia sau Ovidenia, aminteşte de momentul în care Fecioara Maria a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim.

În popor, Vovidenia, ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică, este considerată a fi o zi magică. În această zi se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme.

Numele de Vovidenie provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută”. În tradiţia populară, în ziua se Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.

Luna noiembrie. Sursa foto: Pixanay.

 Tradiții şi obiceiuri de intrarea Maicii Domnului în Biserică

Se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna. Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică este asociată cu metafora Luminii. De aceea, în căminele credincioşilor este bine ca lumina candelei şi focul din sobe sau şemineu să ardă toată noaptea.

Sărbătoarea este cinstită de credincioşi prin rugăciune şi ofrande –bucate de post, peşte şi lumânări -duse la biserică şi sfinţite, pentru a dobândi sănătate, bucurii, reuşite şi o bună vedere.

Tradiţia spune că atunci când credincioşii respectă această sărbătoare, în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie.

Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei

Ultima sărbătoare din această lună, Sfântul Andrei, care are loc pe 30 noiembrie, şi are o serie de tradiții și superstiții. Ziua este considerată una cu puteri magice și supranaturale, în care tinerii pot să afle diverse lucruri despre viitorul lor.

De exemplu, aceștia pot afla inclusiv lucruri despre partenerul de viață pe care îl vor avea. Românii au obiceiul de a pune grâu sau de sămânță de in în apă. Tot de Sfântul Andrei, românii obișnuiesc să-și ungă casa și ușile cu usturoi pentru a ține departe strigoii.

Strigoii morţi sunt spirite ale morților care nu ajung în Lumea de dincolo din anumite motive: au fost Strigoi în viață, au fost oameni obișnuiți, dar li s-a greșit sau nu li s-au făcut rosturile la înmormântare. Ei se întorc printre cei vii, în special printre rudele apropiate, pentru a le provoca mari suferințe: aduc moarte, boala, molime în animale, grindina.