Tradiții pentru prima zi de Paște, în funcție de zonă. Ce trebuie să facă românii pentru a avea noroc

Sursa foto Dreamstime.com

Pentru a avea parte de noroc, iubire și bani, creștinii pot să respecte mai multe tradiții și obiceiuri în prima zi de Paște. Superstițiile sunt diferită de la o zonă la alta.

Există mai multe tradiții și obiceiuri pe care românii le pot respecta în prima zi de Paște. Se zice că dacă fac asta, ei vor avea parte de noroc, liniște în suflet și bani. Una dintre rânduielile pentru prima zi de Paște are legătură cu lumina Sfântă adusă de la Ierusalim. Aceasta se ia de la Biserică după îndemnul preotului de la miezul nopții, și anume: „Veniți de luați lumină”.

Din această zi credincioșii se salută cu „Hristos a Înviat”, în timp ce răspunsul interlocutorului este „Adevărat a Înviat”. În prima zi de Paște se mai zice că este bine să dai de pomană și să mănânci ouă roșii și pască.

O altă tradiție spune că românii trebuie să poarte haine noi pentru a avea noroc. Femeile trebuie să aibă măcar o cămaşă nouă, în timp ce bărbaţii măcar o pălărie. Pe 16 aprilie, imeni nu trebuie să fie trist sau plângă.

Alte tradiții în funcție de zonă

Unele tradiții diferă de la o zonă la alta. Pasca din zona Munteniei este adesea înconjurată de zimțișori, având forma unui soare pentru ca oamenii și natura să aibă vitalitate. În prima zi de Paște, în Moldova, credincioșii pun un ou roșu într-un vas cu apă în care trebuie să fie și un bănuț. Fiecare persoană trebuie să-ți atingă obrajii cu oul pentru sănătate și noroc.

Sursa foto: Razvan Valcaneantu/EEC

În Banat, în dimineața duminicii de Paște, credincioșii se spală pe față cu apă proaspătă, în care se adaugă un ou roșu, un bănuț de argint și fire de iarbă verde. Se zice că aceștia vor avea parte de un an mai bun și de sănătate.

În Maramureș, în prima zi de Paște, toți membrii familiei se spală pe față cu apa în care s-a adăugat un ou roșu și un bănuț. După 3 zile, moneda este dăruită unui copil pentru a-i purta noroc. Capul familiei ciocnește primul ou, iar cojile se dau la animale. În Transilvania, se realizează o scenetă prin care sunt interpretate mironosițele care au mers la mormântul lui Iisus Hristos, potrivit Fanatik.