În principiu, românii vor de Crăciun carne de porc pe masă. La Jimbolia, în Timiș, de peste un deceniu sârbi, români și unguri taie porcii împreună de Ignat, sub steagurile ţărilor lor, şi cel al UE, iar aceasta este o tradiție contemporană. Tot în Banat, în comuna cărășeană Luncavița localnicii respectă cu sfințenie  pomana porcului în ajunul Crăciunului. ”Așa e rânduiala”, spun bătrânii. Cu câteva zile înainte de Crăciun, de Ignat, în fiecare casă se taie porcul, iar apoi are loc pomana porcului, la care se servește borândăul, pregătit din sânge și bucăți de carne, friptură și cârnați fripți, toate stropite cu răchie fiartă.

Moldovenii evită datoriile

Fiecare regiune are propriile tradiții.  În nordul țării în Ajunul Crăciunului, gospodarii își strâng de la cunoscuți tot ce au împrumutat peste an, și au grijă să returneze orice au împrumutat ei, ca să nu îi prindă noul an cu datornici sau datorii. În Moldova, nimeni nu dă cu împrumut nimic în Ajun, dacă vrea să îi meargă bine anul ce vine. Pe lângă împodobirea bradului, în unele gospodării se păstrează un obicei străvechi – decorarea caselor cu plante aromatice precum busuioc, maghiran şi bumbişor, care sunt, potrivit tradișiei, purtătoare de noroc.

În Bucovina, în Ajun, femeile ascund fusele de la furca de tors sau bagă o piatră în cuptor pentru a ţine şerpii departe. În unele sate, ele ies din casă cu mâinile pline de aluat, şi ating fiecare pom din livadă, spunând: ”Cum sunt mâinile mele pline de aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod tot anul”. E un mod aparte de a pregăti masa de Ajun: aceasta conține fix 12 feluri de mâncare de post, iar peste fața de masă se leagă, în cruce, un fir de lână roşie, în timp ce la colţuri se aşează căpăţâni de ustoroi.

Cetele de colindători se strâng dd 123 de ani lângă Sibiu

În satele din Maramureş, e interzis a se mătura de Crăciun. Aici colindătorii practică "Jocul Moşilor”. Echipați cu măști de animale cornute, după ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului, lovind, simbolic, pr pricine le iese în cale. Se crede că sperie astefel ”răul” în așterptarea noului an. În comuna Ilva Mare din Bistriţa-Năsăud, în Ajun pornesc prin sat ”belciugarii” – tineri costumaţi în capră, soldat, urs, preot, jandarm, doctor, mire şi mireasă, care interpretează, în fiecare casă, o scenetă. Obiceiul nu este creştin, dar oamenii cred că dacă sunt vizitați de acești interpreți vor avea an mănos.

În a patra zi de Crăciun, toate cetele din Mărginimea Sibiului, dar şi din localităţi de dincolo de munţi, sunt invitate la întrunirea cetelor de juni de la Sălişte, eveniment care se ţine anual încă de la 1895. Fiecare ceată îşi prezintă jocurile tradiţionale şi mesajul, după care se prind cu toţii în horă.

Struțul dobrogean

În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului se practică ”scormonitul în foc”, activitate la care participă toată familia, rostind, în timp ce efectiv scarmănă cu o nuia, jarul:  ”Bună dimineaţa lui Ajun/ Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/ Oile lânoase/ Vacile lăptoase/ Caii încurători/ Oamenii sănătoşi/ Să se facă bucatele, porumbul, grâul”.

Mai trebuie spus că varianta dobrogeană mersului la colindat cu ”Capra” este ”Struţul”, o costumație din lână peste care sunt prinse legături de stuf. În apropierea Munţilor Măcinului, cetele de feciori au şi ”Oleleul”, un personaj de origine păgână. Acesta însoțește colindătorii, intră cu ei în gispodării și-I înconjoară pentru a-I feri de duhurile rele.(Sursa foto:Turism Măcin)

 

 

Te-ar putea interesa și: