Crăciunul este cea mai iubită sărbătoare a anului în România. Ea aduce cu sine o bogăție de tradiții care variază de la regiune la regiune. Obiceiurile specifice acestei perioade reflectă atât credința, cât și creativitatea poporului român. De la împodobirea bradului și colindele vesele, până la ritualurile din Ajun și mesele îmbelșugate din cele trei zile de Crăciun, fiecare aspect al sărbătorii contribuie la crearea unei atmosfere magice.

Tradiții care s-au schimbat în timp. Împodobirea bradului

Împodobirea bradului este una dintre cele mai iubite tradiții de Crăciun din România. Acest obicei a fost împrumutat din țările germanice, dar s-a integrat perfect în cultura românească. În trecut, bradul este decorat în Ajunul Crăciunului, devenind centrul atenției în cadrul familiei. În ultimii ani obiceiul s-a schimbat, iar românii își împodobesc casele și bradul mult mai devreme.

Globurile, beteala, luminițele și steaua din vârf sunt elementele care aduc magie în casele românilor. Bradul este mai mult decât o simplă decorațiune. În unele regiuni, se păstrează obiceiul de a agăța dulciuri, nuci sau mere în brad, acestea fiind simboluri ale belșugului și sănătății. De asemenea, există credința că bradul protejează casa și aduce noroc în noul an.

În unele sate, mai ales în Bucovina și Maramureș, se păstrează tradiții din străbuni. Ei optează pentru bradul natural. După Crăciun, ramurile bradului sunt folosite în diverse ritualuri menite să aducă prosperitate gospodăriei. Acest respect pentru natură și simbolismul asociat bradului reflectă legătura profundă a românilor cu tradițiile lor.

Ajunul Crăciunului, o zi încărcată spiritual

Ajunul Crăciunului este una dintre cele mai așteptate zile. Ea este marcată de obiceiuri specifice și o atmosferă de nerăbdare. Colindatul este un element central al acestei zile, iar grupuri de copii, tineri sau chiar adulți merg din casă în casă pentru a răspândi vestea nașterii lui Iisus. Colindele, precum „O, ce veste minunată” sau „Steaua sus răsare”, sunt nelipsite, iar gazdele îi răsplătesc pe colindători cu mere, nuci, prăjituri sau bani.

Un alt obicei specific Ajunului este pregătirea mesei și a casei. Gospodinele se asigură că totul este curat și îmbelșugat. În unele zone există superstiția că, dacă casa este bine pregătită, anul următor va fi unul prosper. De asemenea, în unele regiuni se pune grâu la încolțit. Aceste tradiții s-au transmis de generații și sunt respectate și astăzi.

În Bucovina și Moldova, Ajunul este însoțit de ritualuri mai elaborate. De exemplu, gazdele pregătesc „masa tăcerii”, un aranjament simbolic cu alimente care onorează memoria strămoșilor. Tot în aceste zone, în Ajunul Crăciunul se mănâncă doar turte cu julfă. Tradiţia spune că moldovencele au creat această rețetă cu gândul la Maica Domnului, care nu își găsea adăpost nicăieri pentru ea și pruncul ce urma să se nască și pentru care nu avea pelinci, potrivit Mythologica.

Tradiții din cele trei zile de Crăciun

Cele trei zile de Crăciun sunt dedicate în întregime bucuriei, comuniunii și sunt pline de tradiții. Prima zi, considerată cea mai importantă, începe cu participarea la slujba de Crăciun. Familiile se adună pentru a celebra nașterea lui Iisus. După slujbă, se întorc acasă pentru masa festivă, un moment așteptat de toți membrii familiei. Tot în prima zi se desfac și cadourile de la Moș Crăciun, iar copiii încep să umble cu steaua.

În a doua zi de Crăciun, creștinii din întreaga țară sărbătoresc Soborul Maicii Domnului. Mulți români vizitează rudele și prietenii apropiați, continuând spiritul sărbătorii. În această zi, gospodinele trebuie să evite spălatul rufelor, întrucât datina străveche spune că apa va fi folosită pentru vindecarea rănilor. În unele regiuni, în a doua zi de Crăciun se duce „colacul” la nași. Colacul tradiţional constă din şapte pâini, două sticle cu ţuică, trei sticle de vin, un cocoş, trei pui, o coastă de porc şi şapte coţi de trandafiri (cârnaţi) sau alte mărunţişuri.

În cea de-a treia zi de Crăciun, o alta plină de tradiții, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Ștefan. În Muntenia, gospodinele pregătesc aşa-numitele pâinici ale lui Ştefan, făcute în forme rotunde, dintr-un aluat foarte asemănător cu cel de cozonac. Tot în această zi este bine să dai în dar o icoană sau o candelă nouă aprinsă pentru sănătatea rudelor bolnave, dar şi pentru sporul casei. În această zi nu este bine să faci treburi prin casă și nici să te cerți cu cei apropiați, potrivit Antena3.