O sărbătoare legendară pentru localnici, însă mai puţin cunoscută oamenilor din întreaga ţară are loc, în fiecare an, în judeţul Caraş-Severin. Se numeşte “Balul izmenelor” şi este prilej de bucurie în multe din comunele locuite de gugulani, localnici denumiţi aşa după Vârful Gugu, cel mai înalt dintre vârfurile Munţilor Godeanu.
În zona Caransebeşului, e greu să nu nimereşti în Armeniş, comună care are o tradiţie, de Lăsata Secului, înaintea Postului Mare. În fiecare an, se organizează “Balul izmenelor”. Păstrătorii tradiţiei “Cum adică izmene?”, am întrebat. Ne gândeam la acei indispensabili necesari protecţiei împotriva frigului. “Nu!”, răspunde un localnic. “Este vorba despre acei pantaloni din îmbrăcămintea tradiţională a bărbaţilor care participă la un bal, o horă, dacă vreţi, în cadrul căreia toţi vin îmbrăcaţi în costume populare”, a fost explicaţia lui Gheorghe Stepănescu, unul dintre gugulani. Astfel de festivităţi au loc în toată "zona Caraşului". Fiecare comună păstrază tradiţia, iar portul popular este nelipsit în orice casă. Costume făcute de mână De Lăsata Secului, înaintea Postului Paştelui, se adună oamenii la Căminul Cultural. Obligatorie este ţinuta populară. Conform tradiţiei, de la copil până la bătrân, toţi vin “echipaţi” în costum naţional. “Sunt făcute de mână. Fiecare şi le face acasă. Obligatoriu, toţi cei care participă la bal se îmbracă într-un astfel de costum”, a explicat Ana Hurduzău, o localnică de 54 de ani. “Izmenele” reprezintă, de fapt, pantalonii tradiţionali ai gugulanilor, parte a costumului popular. “Aşa a rămas din popor. Denumirea de izmene”, a adăugat Ghiţă Stepănescu. De “Mărţişor”, costume dichisite Ana Hurduzău a mai povestit că la “Balul izmenelor” nu sunt permise costumele “la modă”. “Sunt mai multe sărbători, baluri, care se fac în comună. Tinerii şi tinerele mai adaugă fel de fel de paiete sau ornamente la costumele tradiţionale. La acest bal, însă, se păstrează tradiţia costumelor vechi, fără înflorituri”, a explicat Ana Hurduzău. Un alt bal care se organizează anual, povesteşte localnica, este cel al “Mărţişorului”. “Acolo, fetele şi băieţii se îmbracă tot în costume populare, dar dichisite cu fel de fel de înflorituri sau paiete. Fiecare se întrece să îl facă cât mai frumos”, a explicat femeia. Copiii din Sat Bătrân Fiecare sărbătoare a “Balului izmenelor” din Armeniş este precedată de un spectacol al copiilor din zonă. Tradiţional, ei sunt îmbrăcaţi în costume populare. După ce micuţii îşi termină reprezentaţia, în joc intră bătrânii. De obicei, primarul începe “Brâul”, joc definitoriu în zona Banatului, cu care începe orice petrecere. Urmează, rând pe rând, “Hora”, “Ardeleana”, “Joc de Doi” şi “Sârba”. “Avem chiar şi un ansamblu renumit, Armenişana”, se laudă Ana Hurduzău. Anul trecut, “Balul izmenelor” a avut loc în localitatea Sat Bătrân, care aparţine comunei Armeniş, un sat în care trăiesc foarte mulţi copii. “A fost căminul cultural în renovare şi s-a făcut balul aici, în Sat Bătrân. De obicei, se organizează la căminul din Armeniş”, a explicat Alina Stepănescu, soţia lui Ghiţă Stepănescu. Mireasa e “mireasă” până la miezul nopţii Portul tradiţional este nedespărţit de tradiţia locului în Armeniş. Cele două femei, Ana Hurduzău şi Alina Stepănescu, au povestit că, şi la nunţi, mirele şi mireasa se îmbracă în costume populare. “Până la miezul nopţii, mireasa stă îmbrăcată în rochia albă, la modă acum. Însă, după aceea, se îmbracă în costumul tradiţional. Aşa e la noi”, au povestit femeile gugulanilor. Mitropolitul Banatului, întâmpinat călare La sfinţirea bisericii din Sat Bătrân, au povestit, mândri de ei, localnicii, a venit însuşi Mitropolitul Banatului. “L-au aşteptat cu un alai tocmai de la Drumul European. Şi sunt ceva kilometrii până la biserică. Cinci cai şi oameni în costume populare l-au condus, conform tradiţiei”, a povestit Ghiţă Stepănescu. “Spaţiul” Gugulanilor Gugulanii trăiesc în spaţiul localizat şi delimitat de Valea Bistrei (Bucova -Caransebeş), Valea Timiş-Cerna (Caransebeş-Teregova), Valea Ruscă, Valea Hidegului, Munţii Godeanu (vârfurile Dobrei - 1928 metri, Olanele -1989 metri, Godeanu- 2229 metri, Gugu- 2291 metri, Baicu - 2132 metri, Pietrii-2192 metri). “Mai încolo sunt băcuii, denumiţi aşa după traista pe care o poartă, bătăcui”, a povestit un alt localnic din Sat Bătrân. “Aia mare e straiţă, iar ăleia mici îi zice bătăcui”, a explicat Ana Hurduzău.
Recomandările noastre
