Să ne întoarcem, însă, la lucrarea lui Yuval Levin, pentru că el abordează o problemă mult mai interesantă- relația dintre elitele care ne conduc și instituțiile statului. Levin susține că a existat o schimbare majoră în modul în care elitele își joacă , rolul de lider în instituțiile noastre. În loc să vadă instituțiile ca pe niște matrițe după care să-și modeleze acțiunile, mulți dintre ei le tratează ca pe niște platforme de pe care să-și promoveze propria persoană sau concepțiile și interesele .
Ca urmare, instituții foarte importante au fost subminate sistematic chiar de către elitele care le conduc și le reprezintă. Drept exemplu, Levin folosește instituția familiei. Multe studii, de-a lungul timpului, au demonstrat că această instituție este esențială pentru sănătatea, speranța de viață, educația copiilor și veniturile fiecăruia dintre noi. În Statele Unite s-a ajuns chiar la concluzia că diferențele de realizare profesională între studenții albi și cei de culoare sau originari din America latină au dispărut, dacă studenții din comunitățile minoritare proveneau din familiile funcționale și erau persoane credincioase.
Cu toate acestea, spune Levin, elitele progresiste din aparatul de stat, mediul academic, justiție, mass-media, sport, afaceri și divertisment atacă neîntrerupt familia și Biserica. Mai mult, acești ideologi ai stângii folosesc instituțiile pe care le conduc ca platforme pentru instruirea altora în psihologie, asistență socială și alte domenii. Scopul nu este de a sprijini categoriile defavorizate să consolideze familiile, în ciuda beneficiilor pe care le-ar aduce o astfel de politică, ci să elibereze indivizii de sub controlul „patriarhatului”.
Revoluția sexuală a depășit cu mult etapa în care se lupta pentru recunoașterea legală pentru forme alternative la căsătorie și familie. Adepții săi încearcă acum să stigmatizeze și să expulzeze din viața publică persoanele care apără această instituție fundamentală.
Potrivit noii religii progresiste, cei care se opun „eliberării” nu sunt demni de dreptul la liberă exprimare, nici să-și exercite liber religia sau vocația. Exemplele sunt nenumărate, de la cofetarul adus în fața justiției pentru că nu a vrut să facă un tort de nuntă pentru un cuplu gay, pâna la impunerea prin justiție a unui mod de adresare în ceea ce-i privește pe transsexuali.
Recomandările noastre
