Provocarea stersului poate fi incitantă, stimulatoare sau poate fi, pentru unii, o adevărată sursă de energie. Sunt persoane care au nevoie de un stres continuu, dar majoritatea consideră că îi pot face faţă doar un timp limitat, după care apar probleme fizice sau stări depresive.

Cercetările indică faptul că 75% dintre boli sunt legate de stres.  Printre acestea se află hipertensiunea, atacul de cord, accidentul cerebral, depresia, anxietatea, sindromul de oboseală cronică, sindromul de colon iritabil şi alte probleme digestive, obezitatea, migrena şi problemele respiratorii.

Stresul continuu perturbă şi sistemul imunitar, mărind posibilitatea apariţiei infecţiilor, a cancerului şi a bolilor autoimune.

Simptome de stres:

Un nivel ridicat al hormonilor de stres poate produce unul sau mai multe simptome atât la nivel fizic, cât şi mintal:

•    Ritm cardiac mărit •    Respiraţie rapidă, superficială •    Gură uscată •    Transpiraţie •    Tremurat •    Modificări de greutate •    Indigestie •    Senzaţie de plâns •    Dureri de cap •    Dificultăţi de concentrare •    Irascibiliatate •    Tulburări de somn

Cum reacţionăm

Evenimentele generatoare de stres nu pot fi întotdeauna evitate, de aceea este necesar să învăţăm cum să reacţionăm la acestea. Reacţia la stres este influenţată de mai mulţi factori printre care vârstă, sex, educaţie şi personalitate.

Prima măsură a controlului stresului este să observaţi ce sau cine vă face să vă simţiţi stresat şi cum reacţionaţi. A doua este să reduceţi stresul prin eliminarea sau diminuarea cauzelor, iar cea de-a treia se referă la folosirea anumitor strategii care vă ajută să reacţionaţi la presiuni într-un mod constructiv. Strategii de control al stresului

•    Pauze regulate la serviciu •    Vacanţe şi hobby-uri •    Plimbări în natură •    Menţinerea relaţiilor cu prietenii •    Baie caldă aromată •    Vizita la un salon de înfrumuseţare

În perioadele de stres, corpul consumă mai mulţi nutrienţi decât de obicei, ceea ce poate duce la deficienţe şi, în consecinţă, la scăderea imunităţii , dacă nutrienţii  nu sunt înlocuiţi prin mâncare sau prin suplimente. Astfel, pentru a veni în ajutorul organismului stresat, medicii nutriţionişti recomandă:

•    Mesele regulate, luate într-o atmosferă relaxată •    Consumul de alimente bogate în vitaminele A, B, C şi E, calciu, magneziu, seleniu şi acizi graşi esenţiali •    Reducerea consumului de cofeină şi alcool •    Un consum mai mare de legume, fructe şi cereale integrale. •    Evitarea proteinelor animale şi alimente rafinate făcute din făină albă sau cu adaos de zahăr

Exerciţiul goneşte stresul

30 de minute de exerciţii energice făcute zilnic reduc supărarea, ”arzând” nivelurile excesive ale hormonilor de stres. În acelaşi timp, se produce o ridicare a nivelului de endorfine din sânge, acestea fiind substanţele care măresc buna dispoziţie.

Nu uitaţi:

•    Este mai uşor să te schimbi pe tine decât să îi schimbi pe ceilalţi •    Nu putem avea tot ce ne dorim •    Nu toate lucrurile au aceeaşi importanţă •    Învăţaţi să spuneţi ”Nu” •    Acceptaţi inevitabilul