Un cunoscut medic a vorbit despre Pirola, una dintre cele mai noi subvariante ale COVID-19, dar și despre modul în care aceasta se transmite. El a explicat de ce aceasta este mai diferită decât celelalte subvariante.
Un cunoscut medic a vorbit despre Pirola, una dintre cele mai noi subvariante ale COVID-19. Aproape 15.000 de noi infectări cu COVID-19 s-au înregistrat în România. România se află pe primul loc în Europa privind numărul de infectări și pe locul al treilea în lume.
Emilian Popovici, medic primar epidemiolog și profesor universitar doctor în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș“ din Timișoara, a explicat cum ne putem proteja de această subvariantă.
„Nu există niciun semnal în această direcție potrivit datelor pe care le avem la dispoziție. Nu ne uităm la ele neapărat cu îngrijorare, ci cu atenție. Privim cu atenție evoluția pentru a putea face ceea ce va fi de făcut la un moment dat în funcție de situația epidemiologică.
Vreau să subliniez că ceea ce se remarcă acum la noi, dar și la nivel global, nu se datorează în mod deosebit subvariantelor circulante ale COVID-19, indiferent că vorbim de subvarianta Omicron EG.5 (denumită Eris) sau de BA.2.86 (denumită Pirola)”, a spus el.
De ce au crescut cazurile de Pirola
Medicul consideră că numărul cazurilor a crescut din cauza oamenilor care au plecat în concedii și care nu s-au mai protejat. Și începerea școlilor a contribuit la creșterea numărului de infectări cu COVID.
Sursa foto. Pixabay
„Oamenii au plecat în concedii, ceea ce este normal pentru perioada de vară, deci au circulat în număr foarte mare. Această circulație deosebit de crescută a dus la un număr foarte mare de contacte și în mod automat la creșterea numărului de infecții, ceea ce am observat în mod constant în toate evenimentele trecute din cadrul acestei pandemii.
La sfârșitul lunii august - începutul lunii septembrie s-au încheiat concediile, oamenii au venit acasă, deci a avut loc o nouă circulație masivă a virusului odată cu oamenii, iar la mijlocul lunii septembrie se anticipa încă o creștere probabil nu foarte semnificativă datorată începutului anului școlar care, de asemenea, de fiecare dată ne-a arătat că acest lucru se întâmplă.
Nu ne puteam aștepta la altceva când contextul și virusul circulant sunt aceleași, chiar dacă cel din urmă cu niște caracteristici mai aparte. Deci după începerea școlii se anticipa o creștere”, a spus medicul.
Simptomele subvariantei Pirola
EI a mai spus că noua subvariantă are 30 de mutații, dar că nu este foarte periculoasă. Medicul a declarat că pacineții care s-au îmbolnăvit cu noile subvariante COVID nu au făcut forme grave și că nu au fost internați. Acesta consideră că și particularitățile fiecărui om contează.
„Ultima subvariantă apărută, Pirola, are peste 30 de mutații. Numărul de cazuri este foarte mic, ținând cont de contextul pandemic. Noi întotdeauna ne-am temut de variantele sau subvariantele cu mutații pentru că evită imunitatea postinfecțioasă sau postvaccinare.
Și aceasta, prin numărul foarte mare de mutații, ar trebui să facă același lucru, și culmea, de fapt se remarcă printr-o transmisibilitate scăzută, cel puțin până în prezent.
Este atât de scăzută încât se consideră că cu toate mutațiile pe care le prezintă s-ar putea să nu devină dominantă. Deci, iată o excepție care întărește regula pe care am întâlnit-o până acum în pandemie. Desigur, toate aceste estimări sunt de laborator și evoluția naturală s-ar putea să le contrazică, însă sperăm să nu o facă.
Care sunt simptomele
În ceea ce privește simptomatologia, nu discutăm de forme grave precum cele anterioare, pentru că vorbim tot de niște subvariante Omicron și acest lucru ne oferă garanția unei simptomatologii mai ușoare.
Însă, subliniez, una este simptomatologia majoritară – care se manifestă la majoritatea oamenilor sănătoși – în care evoluția este bună, fără probleme deosebite, însă rămân formele grave de boală care apar la persoanele vârstnice, în special la cei cu comorbidități, precum și sindromul long-Covid care nu fac parte din caracterizarea formelor ușoare și medii.
În cazul acestora, intervin particularitățile fiecărui individ, unele favorizând apariția sindromului long-Covid, iar la alții, bolile asociate favorizează formele severe. În aceste cazuri, nu putem discuta de forme ușoare sau medii. Însă, în general, nicio subvariantă, în special Eris, nu a generat în mod deosebit forme grave”, a declarat medicul pentru Adevărul.