Topul facultăţilor INUTILE, care nu te ajută la angajare. PLUS: Ce alegi ca să ai garanţia unui loc de muncă

Absolvenţii facultăţilor tehnice îşi găsesc cel mai uşor un job în domeniu. La polul opus sunt cei care termină Litere, Filosofie, Management, Administraţie sau chiar Ştiinţe Economice.

S-au dus vremurile când tinerii gândeau după principiul "toate domeniile sunt de viitor, dacă eşti bun". Treptat, cei care nu vor să treacă prin facultate ca gâsca prin apă şi chiar vor să profeseze în domeniul studiat se orientează spre IT, Medicină sau Stomatologie. Odată la mare căutare, Ştiinţele Economice, la fel ca Literele nu oferă multe opţiuni de angajare mai sus de operator call-center sau agent de vânzări. De patru ani, aşteaptă un post de "manager" În ultimii 20 de ani, au­torităţile nu au fost interesate să afle câţi absolvenţi din fiecare domeniu poate absorbi piaţa muncii, ce domenii sunt suprasaturate şi unde există deficit. În tot acest timp, numărul universităţilor a explodat, iar Ministerul Educaţiei, care ar fi trebuit să urmărească evoluţia, s-a bazat pe informaţii nereprezentative de la forţele de muncă. Laurenţiu, 27 de ani, a ter­minat o facultate de mana­gement acum patru ani, iar tot de atunci stă acasă, aşÂ­tep­tând să-i pice un post de "manager". "Singurele posibilităţi de angajare au fost în domenii necalificate. Am fost în şomaj, iar acum îmi ajut părinţii la atelierul lor de croitorie", spune tânărul. În situaţia lui sunt mulţi absolvenţi care au fost atraşi de mirajul facultăţilor de management sau administrarea afacerilor, care sună bine, dar care oferă specializări vagi. O altă facultate cu con­curenţă mare, dar cu perspective reduse e Administraţia publică. Pe lângă faptul că pos­turile din administraţie sunt blocate, pentru cele care se scot la concurs în in­stituţii publice se cer alte specializări: economie, ştiin­­ţe juridice, ar­hi­tectură. "Administraţia e o îmbinare între drept şi contabilitate. În realitate însă nu ieşi nici jurist, nici contabil", recunoaşte o absolventă. Nici licenţiaţii în Economie sau Finanţe nu-şi mai găsesc uşor un job. În intervalul 1996-2009, cei mai mulţi absolvenţi au fost în acest domeniu- peste 500.000. În lipsa unor minime cunoştinţe tehnice, şi ab­sol­venţii facultăţilor cu profil socio-uman, precum Litere, Filozofie sau Relaţii Inter­na­ţio­nale, fie se fac profesori, fie se angajează pe bani mai mulţi în call-center sau agenţii imobiliare. Andreea, 23 de ani, a terminat, anul trecut, Facultatea de Jurnalism. A lucrat două luni într-un call-center, dar acum s-a reprofilat şi face promoţii la ţigări. "Câştigurile sunt bunicele, însă munca asta nu-ţi oferă stabilitate", recunoaşte tânăra.

Nu se caută specializări clare

Capitalismul a şters graniţele între specializări. Astăzi, prea puţine facultăţi scot tehnicieni în adevăratul sens, spun specialiştii în resurse umane. "În afară de Arhitectură, Medicină, Poliţie nu există specializări. Nu există specializarea Economie, Marketing sau Management. Cei care termină astfel de fa­cultăţi au pur şi simplu diplome de studii superioare, care valorează mai mult sau mai puţin în funcţie de prestigiul universităţii", subliniază George Butunoiu, specialist în recrutare. "Nu există joburi în privat pentru care se cere specializarea economie, psihologie etc. Piaţa nu cere jurişti sau economişti, ci oameni care să înveţe repede. Doar 20% din joburi necesită specializare clară", conchide acesta. "Absolvenţii de Economie sau Mangement au diplome de studii superioare, nu specializări." George butunoiu, specialist în recrutare CITIŢI ŞI:

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

• Încep înscrierile la facultate. Află cum se calculează media, ce trebuie să conţină dosarul şi unde e cea mai mare concurenţă
• Una dintre dintre CELE MAI BINE COTATE universităţi din ţară. 80% dintre absolvenţi se angajează