România. Sezonul concediilor de vară este în plină desfășurare. În contextul în care piața muncii se confruntă cu un deficit tot mai mare de personal calificat, angajatorii oferă tot mai frecvent bonusuri pentru angajați pe perioada vacanțelor. Logica este simplă - păstrarea unui salariat valoros, cu experiență, este mai puțin costisitoare decât găsirea și angajarea unuia nou.
Pe perioada concediilor legale de odihnă, angajatorii își pot răsplăti salariații cu mai multe forme de beneficii suplimentare. În prezent, cele mai apreciate bonusuri pentru angajați sunt: voucherele de vacanță, suplimentarea zilelor de concediu și achitarea contravalorii serviciilor turistice.
Voucherele de vacanță, pe primul loc
Voucherele de vacanță ocupă primul loc în topul celor mai apreciate bonusuri pentru angajați. Conform prevederilor legale, de acestea pot beneficia atât angajații din sistemul bugetar, cât și cei din mediul privat. În cazul ultimei categorii, decizia este la latitudinea angajatorului.
Spre deosebire de anii anterior, de la începutul lui 2024, voucherele de vacanță au început însă să fie taxate. Astfel, acestora li se aplică contribuția de 10% pentru asigurările sociale de sănătate (CASS). Plafonul prevăzut este de șase salarii de bază minime brute pe țară, garantate în plată, pentru un salariat, în decursul unui an fiscal.
Voucherele de vacanță nu fac parte din categoria de bonusuri pentru angajați pentru care se aplică plafonul global lunar de 33%. Dar vin cu o serie de dezavantaje proprii. Primul dintre ele - nu pot fi utilizate decât pe teritoriul României. Pe de altă parte, au o durată limitată de valabilitate. De asemenea, nu sunt transmisibile, pot fi folosite doar de către titular, pe baza actului de identitate. Și nici nu pot fi vândute.
Zilele în plus, printre cele mai apreciate bonusuri pentru angajați
Suplimentarea zilelor de concediu, peste numărul prevăzut în mod legal, a devenit o formă tot mai apreciată și solicitată de salariați. Conform studiului PayWell, realizat de PwC România în urmă cu doi ani, suplimentarea a fost pe primul loc în rândul angajaților la privat.
Potrivit prevederilor Codului Muncii, durata totală a concediului de odihnă pe un an este de minimum 20 de zile lucrătoare. Conform sursei citate, durata minimă acordată într-o tranșă este de 10 zile lucrătoare. Acestea trebuie acordate neîntrerupt, într-un an calendaristic, dacă programarea concediilor se face fracționat. Prevederea se regăsește în Alineatul (5) din art. 148 din Codul Muncii.
Unele companii pot acorda însă mai mult de cele 20 de zile, dacă aplică regula stabilirii duratei în funcție de vechimea angajatului la locul de muncă. Prevederea s-a aplicat atât în sectorul rivat, cât și în cel public până în 2011. Ulterior, această metodă a rămas la alegerea angajatorului.
Legea mai prevede că se acordă zile suplimentare, minim trei, pentru:
- angajații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămatoare.
- nevăzătorii sau alte persoane cu handicap.
- tinerii în vârstă de până la 18 ani.
Care sunt condițiile și cum se calculează banii
În afara acestor categorii prevăzute în lege, angajatorii au dreptul legal să acorde zile suplimentare de concediu peste cele 20. Cu condiția ca, pentru acestea, să se încheie acte adiționale la contractele individuale de muncă existente. Durata concediului, chiar dacă este extinsă, nu poate fi stabilită unilateral de către angajator. În cazul contractelor colective de muncă, orice modificare a duratei necesită negocieri.
Codul Muncii nu prevede o limită maximă, ci doar durata minimă de 20 de zile lucrătoare pentru concediul legal de odihnă. Prin urmare, extinderea este posibilă cu respectarea condiției menționate. Dar și ținând cont de faptul că alți angajați se pot simți discriminați de aceste beneficii și de modul cum sunt acordate.
Modul de calcul al indemnizației pentru concediul de odihnă este simplu. Potrivit legii, suma primită nu poate fi mai mică decât salariul angajatului, plus beneficiile permanente acordate. Ca de exemplu, sporurile sau indemnizațiile.
Pentru a se stabili valoarea „banilor de concediu” se face o medie a veniturilor din ultimele trei luni. Suma se împarte la numărul de zile lucrătoare din perioada respectivă. Rezultatul reprezintă media zilnică, care se înmulțește cu numărul de zile de concediu legal de odihnă.
Decontarea serviciilor turistice
Printre cele mai apreciate bonusuri pentru angajați acordate pe perioada concediilor de odihnă se numără și decontarea serviciilor turistice.
Această metodă de recompensare este frecventă mai ales în instituțiile publice. Cu precădere ale celor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Conform MAI, măsura vizează angajații din sectoarele de securitate și ordine publică al căror salariu net este sub 8.000 de lei lunar. În acest caz nu se iau în calcul și sporurile sau alte beneficii salariale.
Pentru anul acesta, ministerul a extins perioada de decontare de la 1 ianuarie, până la 31 decembrie. Serviciile decontate includ de la cazare și masă, la tratamente balneare și activități de agrement. Totodată, decontarea se asigură doar pentru anumite unități turistice autorizate din România, a căror listă este disponibilă online.
Și mediul privat poate acorda însă astfel de bonusuri pentru angajați. Dar există o serie de limitări. Astfel, plata contravalorii este scutită de taxe salariale, contribuții sociale și impozit pe venit dacă, pentru angajatul respectiv, câștigul salarial mediu brut anual nu depășește aproximativ 7.500 de lei. De asemenea, contravaloarea plătită trebuie să se încadreze în plafonul global lunar de 33% pentru beneficiile extrasalariale care au regim de netaxare. De aceea, angajatorii, dar și angajații, trebuie să fie atenți să nu depășească limita amintită, pentru ca bonusurile să nu fie impozitate și taxate.