Dobrogea nu înseamnă numai mare şi deltă. Provincia multiculturală a adunat de-a lungul secolelor vestigii, istorie şi monumente de la mai toate etniile care s-au perindat la un moment dat pe ţărmurile Mării Negre, fie că este vorba de grecii şi romanii din antichitate sau de turcii otomani din evul mediu.

Iar în spatele culturii se află un cadru natural în care se îmbină stepa, dunele marine, peşterile răcoroase, pădurile de stejari, lacurile şi broaştele ţestoase.

Din păcate, multe dintre aceste destinaţii ori nu sunt foarte cunoscute, ori drumurile până la ele sunt atât de proaste încât descurajează orice turist venit pe litoral. Există însă şi tendinţa turiştilor români de a merge la mare doar pentru a face plajă, fără a mai vizita împrejurimile.

Activităţile desfăşurate în afara plajei şi a barurilor se rezumă astfel la plimbări pe înserat prin staţiune. Pe de altă parte, excursiile de o zi pentru turiştii veniţi la mare, după model grecesc, sunt în continuare aproape o necunoscută pe litoralul românesc. Totuşi, locuri de vizitat sunt destule. Rezervaţia de plante de dune marine de la Agigea este unica rezervaţie de acest gen din Europa. Dunele s-au format prin depunerea nisipului adus de vânt dintr-un vechi golf marin situat la nord şi adăpostesc plante foarte rare precum ciucuşoara de nisip, cârcelul sau volbura de nisip. În rezervaţie trăiesc şi 28 de broaşte ţestoase. Înfiinţată în 1928 de biologul Ion Borcea, rezervaţia a ajuns în paragină în perioada comunistă: gardul care o împrejmuia s-a stricat, iar oile au pătruns înăuntru şi au transformat aria protejată în păşune. Unele plante au dispărut atunci, precum volbura, însă după ’89 ea a fost replantată din Delta Dunării. Sursa: Staţiunea Biologică Marină Prof. dr. Ioan Borcea / Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi

Sursa: Staţiunea Biologică Marină Prof. dr. Ioan Borcea / Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi Adamclisi. În localitatea dobrogeană se află mai multe vestigii romane. Cel mai cunoscut este monumentul triumfal („Tropaeum Traiani”), ridicat de împăratul Traian în anul 109 pentru a comemora o victorie a romanilor din primul război daco-roman. La origine, monumentul nu a arătat aşa cum îl vedem astăzi. El a fost reconstituit de către arheologi în 1977, după un model ipotetic.

Sursa: Cristian Chirita / Wikipedia.org

Cetatea Histria este cel mai vechi oraş atestat pe actualul teritoriu al României. Întemeiată de coloniştii greci din Milet în jurul anului 650 î.Hr., Histria a crescut în suprafaţă de-a lungul secolelor, până când zidurile de incintă vechi erau înlocuite de altele noi sau se ruinau. Cetatea a cunoscut o locuire continuă până în secolul al VII-lea, când a fost distrusă de avari. În total, aproximativ 1200 de ani. Din acest motiv, deşi este cercetată din anul 1914, arheologii mai au mult de săpat. Bazilicile şi termele romane sunt poate cele mai spectaculoase vestigii de la Histria. Sursa: Cristian Chirita / Wikipedia.org Peştera Limanu este numai una dintre peşterile care merită să fie vizitate în Dobrogea. Cu o lungime de aproximativ 3,5 kilometri, peştera subterană este înconjurată de o mulţime de legende şi poveşti la limita dintre realitate şi mit. Se pare că ea a fost locuită sau folosită temporar pentru diferite activităţi deoarece unele galerii au fost sfredelite de mâna omului. Cert este că în coridoare trăieşte o colonie de lilieci. În afară de peştera Limanu, din complexul natural de la Gura Dobrogei (situat între Limanu şi Târguşor), mai fac parte peşterile Liliecilor şi La Adam. Sursa: Compactforever / Wikipedia.org Moscheea Esmahan-Sultan din Mangalia este cel mai vechi lăcaş de cult musulman din România. Construită în stil maur, geamia a fost ridicată în 1573 de prinţesa Esma, soţia marelui vizir Sokollu Mehmed Paşa, în memoria tatălui său, sultanului otoman Selim al II-lea. Construcţia este făcută din piatră cioplită manual de meşterii pietrari turci, iar zidurile au o grosime de 85 de centimetri. Zidăria din blocuri de piatră a fost făcută fără a se folosi vreun liant, ci numai scoabe din oţel turnate pe loc în orificii făcute în piatră. Pe terasa minaretului se ajunge pe o scară de piatră în spirală, foarte îngustă. De acolo se vede panorama oraşului şi semiluna aurie care străluceşte în vârful geamiei. Sursa: Boyofdracula / Wikipedia.org Edificiul roman cu mozaic din Constanţa. Monumentul ale cărui ruine au fost descoperite în 1959 în timpul unor lucrări edilitare a fost ridicat în secolul al II-lea d. Hr., iar mozaicul datează din secolul IV d.Hr. În prezent, din suprafaţa iniţială de 2.000 de metri pătraţi se mai păstrează doar o treime. În fostele săli şi magazii ale edificiului portuar se află acum o colecţie de amfore, ancore, opaiţe şi statuete.

Sursa: Agerpres

Peştera Sfântul Andrei din apropierea comunei Ion Corvin este un lăcaş de cult construit în jurul unei peşteri în care se spune că ar fi trăit şi creştinat Sfântul Andrei. Potrivit Noului Testament, apostolului Andrei i-a căzut la sorţi să predice Evaghelia în Sciţia (în care era inclusă şi Sciţia Minor – numele antic al Dobrogei), iar în jurul acestor informaţii s-a construit tradiţia populară a vieţii celui considerat ocrotitorul României.

Sursa: Mihai 1954 / Wikipedia.org

Mănăstirea Dervent se află în comuna Ostrov. Din primele informaţii istorice se pare că un lăcaş de cult a existat la Dervent din secolul al IX-lea, întemeiat de călugări ce aparţineau de eparhia Tomisului şi a Durostorumului. Mănăstirea actuală este o ctitorie a monahului Elefterie Mihai şi a fost înălţată între 1929-1936.

Sursa: Agerpres

Muzeul de Artă "Dinu şi Sevasta Vintilă" din comuna Topalu, deşi aproape necunoscut, are o colecţie de peste 200 de lucrări de pictură, sculptură şi grafică ce aparţin unor artişti celebri precum Nicolae Grigorescu, Theodor Palady, Nicolae Tonitza, Dimitrie Paciurea sau Ion Jalea. Muzeul a luat naştere după ce medicul Gheorghe Vintilă, fiul lui Dinu şi Sevasta Vintilă, şi-a donat colecţia comunei natale în anul 1961.

Sursa: Agerpres

Masivul Cheia este situat pe malul stâng al Văii Casimcea, în dreptul satului Cheia. Rezervatia adăposteşte aproximativ 565 de specii rare de floră, iar stâncile ating şi 30-40 de metri înălţime.

Sursa: Mediu Constanţa