Traficul și consumul de droguri a devenit principala temă abordată de oamenii politici. Realitatea ne-a demonstrat ca la ora actuală trăim într-o țară în care stupefiantele sunt consumate de minori cu vârste chiar și de 10 ani.
Într-un raport al structurii centrale DIICOT este evidențiat faptul că firmele de curierat la dezvoltarea rețelelor infracționale care au ca obiect de activitate traficul de droguri. Dealerii își transportă „marfa” cu ajutorul acestor firme.
Traficul de droguri, abordări diferite
Lucian Bode, fostul ministru Interne, precizează că România nu este în momentul de față într-o situație, excepțională în ceea ce privește consumul sau traficul de droguri. Ba mai mult, spune liberalul Bode, „nimeni nu trebuie să caute acum vinovați”.
„România a devenit din țară de tranzit, cu consumatori ocazionali, o țară în care avem foarte mulți dependenți. (…) Nimeni nu trebuie să caute acum vinovați. E nevoie să venim cu soluții, pentru că situația în care se află România nu e una unică, nicidecum excepțională. Dacă ne uităm ce s-a întâmplat în țările occidentale în urmă cu 10-15 ani, același lucru se întâmplă azi în România”, a afirmat Lucian Bode..
La nivel declarativ stăm bine! Marcel Ciolacu a subliniat la rândul său că România s-a transformat într-o țară de consum și este momentul ca autoritățile să pregătească un cadrul legal pentru a combate acest fenomen. Altfel spus, precizează Ciolacu, forțele de coerciție ale statului trebuie să funcționeze sub politica de toleranță zero pentru tot ce înseamnă trafic de droguri.
.„Nu pot fi de acord că am pierdut lupta cu drogurile, această luptă va fi pierdută doar când vom abandona noi”, a precizat premierul, după ce chiar ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat că bătălia cu drogurile la categoria adulți este pierdută. Ce trebuie să facem este să revitalizăm acest efort, pe toate planurile, dar prioritar este să salvăm tânăra generație”, a precizat Predoiu.
Nici ministrul de Justiție, Alina Gorghiu nu a stat deoparte de subiectul care ține prim-planul scenei politice. Gorghiu a punctat la rândul ei că în România sunt milioane de consumatori de droguri. În accepțiune ministrului de Justiție, soluția constă în inițierea planurilor de ajutorare a consumatoriilor și nu întemnițarea acestora.
„În România sunt milioane de consumatori. Ei trebuie să fie ajutați să scape. Nu putem să băgăm milioane de oameni în pușcărie”, susține ministrul Justiției.
Chiar și primul om în Stat, Iohannis s-a arătat îngrijorat de fenomenul traficului de droguri. Prin urmare, consumul și traficul de stupefiante au fost incluse pe agenda CSAT-ului. (Consiliul Suprem de Apărare a Țăriii)
Însă, dacă aruncăm o privire pe soluțiile identificate, constatăm că decidenții au constatat ceea ce statisticile relevă de mult timp. Consumul de droguri este în creștere. Semnul de întrebare care se ridică acum este cum ajung consumatorii în posesia stupefiantelor.
Drogurile intră în țară prin firmele de curierat
În raportul din 2022 , DIICOT explică faptul că cel mai consumat drog la nivelul țării noastre este cannabis. De fapt, este atât de popular încât și elevii de gimnaziu îl consumă.
Partea plină a paharului, dacă o putem numi așa constă în faptul că țara noastră se află sub media europeană privind consumul pentru majoritatea tipurilor de droguri. În contrapartidă, cea mai mare problemă a autorităților ține de modul în care substanțele interzise ajung în România.
În același raport din 20222, DIICOT a constat o creștere consistentă a comenzilor on-line de substanțe psiho-active și droguri de la dealerii din Europa de Vest. Pentru efectuarea plăților consumatorii au folosit criptomonede, iar de transport se ocupă firmele de curierat. Problema distribuției drogurilor este accentuată de interpuși acei mici traficanți.
Autoritățile nu au știut să gestioneze traficul de droguri
Într-un interviu pentru publicația „Adevărul”, expertul antidrog Cătălin Tone susține că ar trebui impusă elaborarea unor norme legale imperative pentru firmele de curierat.
„Consider că se impune elaborarea unor norme legale imperative pentru firmele de curierat prin care să desfășoare activități doar prin solicitarea și verificarea identității, atât a expeditorului cât si a destinatarului”, a explicat Cătălin Tone.
Expertul antidrog a punctat că datele tranzacției ar trebui să fie introduse „într-un registru electronic la care să aibă acces și organele abilitate”. „Măsura este utilă din toate punctele de vedere, inclusiv pentru activitatea organelor de aplicare a legii în domeniul combaterii terorismului”.
Nu avem personal calificat pentru combaterea traficului de droguri
Cât despre motivul pentru care România devine o țară a consumului de droguri, specialistul Tone concluzionează că această evoluție nu ar trebui să producă uimire. Era o evoluție previzibilă. România nu a făcut decât să urmărească același pattern al statelor vest-europene.
„ Din păcate, nu am fost inspirați să luăm unele măsuri eficiente în anticipație pentru diluarea fenomenului, că nu putem să vorbim despre eliminarea lui totală, obiectiv nerealizat de nicio țară”, a precizat expertul antidrog.
Un alt motiv pentru care traficul de droguri a luat amploare în ultima perioadă constă în lipsa de personal din instituțiile de combatere. Ministrul de interne a precizat că doar la nivelul MAI există un deficit de 40.000 de persoane.
Structura centrală DIICOT recomandă totodată dotarea structurilor de specialitate cu logistica necesară care să sprijine activitățile de urmărire penală în domeniul traficului de droguri.
„Creșterea nivelului de conștientizare în rândul conducătorilor instituțiilor de învățământ în sesizarea evenimentelor sau a împrejurărilor în care elevii/studenții interferează cu traficul sau consumul, fără drept, de droguri” este o altă măsură propusă de DIICOT.