Descentralizarea, accelerată după izbucnirea crizei economice, a adus în pragul colapsului o parte dintre programele finanţate de executiv.

Aşa susţin reprezentanţii asociaţiilor romilor, care aduc în discuţie problema mediatorilor sanitari şi şcolari şi care, de mai bine de 10 ani, merg în comunităţile de romi pentru a-i aduce mai aproape de standardele şi de nivelul de trai autohton.

Interes electoral pentru mediatori "Două programe importante pentru romi, pentru care România a fost lăudată la nivelul Uniunii Europene, şi anume mediatorul şcolar şi cel sanitar, au fost lăsate de iz be lişte după descentralizare, pe fondul crizei. Primarii nu au interes să continue programele cu bani de la bugetul primăriei. Mai mult, unii au închis cu totul programele, adică nu au mai alocat bani deloc, alţii i-au înlocuit pe mediatorii cu experienţă cu clientela lor politică, cu oameni care evident că nu au fost acceptaţi de comunitatea romă", susţine David Mark, directorul Alianţei Civice a Romilor din România (ACRR).

Iar situaţia este văzută la fel şi din teren, de cei care se ocupă direct de aceste programe. "Unii primari au spus că, oficial, nu au romi în comună şi nu au vrut să mai păstreze un mediator. Alţi primari au renunţat la mediator pe motiv că romii nu i-au votat la alegeri. În alte locuri, mediatorii s-au trezit că au şi sarcini de asistent social şi că sunt prinşi în birocraţie, când, de fapt, locul lor este în comunitate", explică fenomenul Nicoleta Biţu, coordonatoare de proiecte la Romani Criss, una dintre organizaţiile care a demarat programul de mediere sanitară încă din 1997.

Mediatorii sanitari, la mâna direcţiilor sanitare

Nicolate Biţu este de părere că principalul vinovat pentru această situaţie, care afectează unul dintre puţinele programe de integrare a romilor ce mergea bine în România, este Ministerul Sănătăţii care "şi-a luat mâna de pe proiect" lăsându-l la latitudinea direcţiilor judeţene de sănătate.

Aşa se face că, în unele judeţe, programul funcţionează în continuare bine, iar în altele, mediatorii se confruntă cu piedici puse de şefii acestor direcţii de sănătate. "E drept că există unii şefi locali care au înţeles că existenţa mediatorilor sanitari îi scapă pe ei de anumite responsabilităţi şi au continuat să sprijine programul", adaugă reprezentanta Romani Criss. În prezent, asociaţia monitorizează zeci de cazuri de mediatori care au probleme, însă, "ceea mai îngrijorătoare este atitudinea negativă faţă de acest program", conchide Nicoleta Biţu.

Descentralizarea nu i-a afectat doar pe mediatorii din domeniul sănătăţii, ci şi pe cei din educaţie, "loviţi" direct de criză şi prin reducerile salariale. Acestea au fost consistente atâta vreme cât mediatorul e angajat pentru numărul de romi din comunitate, nu pentru numărul de copii romi din şcoală.

"Mie mi-au restructurat postul în lipsa mea, pe acest motiv", spune Elena Radu, coordonatoarea reţelei de mediatori şcolari pentru comunitatea romă din Bucureşti.

În Capitală, spre exemplu, au rămas doar patru mediatori şcolari, iar sectoarele 3 şi 4 nu au niciunul, adaugă mediatorul, plătit cu 64 de lei pe lună. FĂRĂ SPERANŢE

În lipsa mediatorului, părinţii romi nu-şi vor mai trimite copiii la şcoală, iar toate proiectele culturale şi artistice derulate de mediatori vor dispărea, consideră coordonatorul reţelei de mediatori din Capitală, Elena Radu. Potrivit acesteia, pe viitor, vor apărea probleme la recensământul copiilor din comunităţile rome, pe care îl realizau mediatorii, iar interacţiunea cu comunităţile de romi va fi mai dificilă.

Mai mult, "conflictele care apar între profesori şi părinţii copiilor romi vor fi mult mai greu de gestionat, mai ales că şi aceasta era una dintre sarcinile mediatorului şcolar", consideră Radu.

"Eu mă aşteptam la lucruri bune de la acest program. Când am preluat funcţia de coordonator al mediatorilor din Bucureşti, în 2007, i-am adunat pe toţi din toate sectoarele şi am mers prin şcoli pentru a vedea unde sunt probleme de segregare. Însă, uşor, uşor, tot ce s-a făcut pentru romi în România devine o amintire", subliniază aceasta, precizând că şi numărul posturilor de profesori de limba romani s-a redus.

"Au rămas doar cinci în Bucureşti. Şi numărul mediatorilor va scădea, pentru că şi cei pe care-i mai coordonez se gândesc să plece din cauza reducerilor de salarii", conchide Elena Radu. Promisiuni la nivel central

Reprezentanţii asociaţiilor de romi susţin că au discutat despre dificultăţile apărute în derularea acestor programe şi cu Valentin Mocanu, secretarul de stat din Ministerul Muncii, desemnat să se ocupe de problema romilor.

"Domnul Mocanu ne-a dat asigurări că intenţionează să modifice legea în aşa fel încât să-i oblige pe primari să aloce fonduri în bugetele locale pentru programele de incluziune socială a romilor. Sperăm ca a ceste programe să nu moară", a explicat directorul Alianţei Civice a Romilor, David Mark. Potrivit acestuia, o mare problemă este şi aceea că Agenţia Naţională pentru Romi, care ar trebui să vegheze la bunăstarea etniei pe teritoriul ţării, "nu are un mandat destul de puternic pentru a lua măsuri concrete, nu are nici capacitatea de a face plăţi".

"Ca exemplu, deşi se ocupă de proiectele pentru romi, din cele cinci proiecte în valoare de 25 de milioane de euro, din Fondul Social European, doar unul funcţionează", a conchis Mark. "E foarte greu să iei decizii de la nivel central când vorbim despre comunităţi locale (...) trebuie să găsim o formulă, astfel încât să fie responsabili pentru aplicarea strategiei la care lucrăm în teritoriu, însă îi vom sprijini şi vom coopera cu ei de la nivel central", a explicat, la rândul său, Valentin Mocanu.