Alegerile din Tunisia, câştigate de un partid islamist, riscă să influenţeze şi scrutinul din Egipt, din noiembrie, avertizează analiştii.

Alegerile din Tunisia, primul astfel de scrutin democratic organizat în ţările arabe răscolite anul acesta de "Primăvara Arabă", nu au produs nicio surpriză, confirmând previziunile analiştilor: o victorie a islamiştilor. Ennahda, o formaţiune islamistă interzisă de precedentul regim dictatorial de la Tunis, a obţinut 40 la sută din voturi şi a început deja negocierile pentru formarea unei alianţe. Privite doar la nivel local, rezultatele scrutinului de duminica trecută nu stârnesc îngrijorare în cancelariile occidentale care privesc atent spre Tunis, Cairo şi Tripoli, acolo unde dictatorii au fost răsturnaţi în urma unor revolte populare. Occidentul este însă preocupat de posibilitatea ca alegerile tunisiene să le influ­enţeze pe cele din Egipt, programate pentru 28 noiembrie. Libertate şi Dreptate, aripa politică a mişcării islamiste Frăţia Musulmană, este creditată cu prima şansă în alegerile legislative egiptene. Un Egipt controlat de un partid islamist, cu o agendă mai radicală decât cea a formaţiunii tunisiene, riscă să destabilizeze regiunea, îngrijorând mai ales statul evreu care se teme că Frăţia Musulmană ar putea anula tratatul de pace semnat de Ierusalim cu regimul Hosni Mubarak în 1979. "În Egipt, multe persoane din spectrul liberal sunt pregătite să se apropie de armată de teama Frăţiei Musulmane", a declarat Marina Ottoway, expert în Orientul Mijlociu, citată de revista americană "Time". Un test pentru regiune Opţiunea electorală a egiptenilor va fi influenţată şi de deznodământul negocierilor de la Tunis dintre islamişti şi celelalte partide parlamentare pentru formarea unei coaliţii. Pe de altă parte, analiştii atrag atenţia că alegerile din Tunisia au fost un succes din punct de vedere al organizării şi al corectitudinii pentru că au fost supravegheate de o comisie electorală independentă în care toate partidele au avut încredere. În Egipt însă, scrutinul din 28 noiembrie va fi organizat de Ministerul de Interne care nu este văzut tocmai ca un mediator onest, comentează şi "Washington Post". În Tunisia, pentru a se asigura că rămân imparţiali în timpul procesului electoral, guvernul a interzis poliţiştilor şi militarilor să voteze. Tunisienii au mai avut un avantaj: spre deosebire de Egipt, unde armata a preluat controlul imediat după destituirea lui Mubarak, interimatul în micul stat din nordul Africii a fost asigurat de politicieni în bună măsură nepătaţi de apartenenţa la vehiul regim dictatorial. Ennahda susţine însă că este un partid islamist moderat şi că va acţiona pentru consolidarea democraţiei, încercând să atenueze temerile investitorilor străini şi ale acelui segment al populaţiei care vrea un stat secular. Rachid Ghannouchi, preşe­dintele Ennahda, a dat asigurări că partidul său va milita pentru un rol mai mare în politică pentru femei, nu va interzice alcoolul şi nici nu va institui un sistem bancar islamic, în care dobânzile să fie interzise. CITIŢI ŞI:

• Proteste violente în Tunisia după alegerile de duminică