Titus Corlățean, îngrijorat de escaladarea intervenţionismului rus în Marea Neagră

Criza declanşată în Ucraina şi deriva militară iniţiată de Rusia le aduc aminte românilor de anii petrecuţi de cealaltă parte a Cortinei de fier, ca stat-satelit al Moscovei, arată cotidianul ABC, care publică, azi, un interviu cu ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, după vizita la Madrid.

Neliniştea apărută legat de ceea ce se petrece în Crimeea îl face pe ministrul român să atragă atenţia asupra faptului că această peninsulă ar putea fi doar un pas în plus într-o nouă spirală expansionistă a Rusiei şi ar putea exista tentaţia de a lega Crimeea de Republica Moldova, potrivit Agerpres. România, care are frontieră cu Ucraina, devine ultimul perete de rezistenţă al blocului occidental, observă cotidianul spaniol citat.

Corlăţean a relatat pentru ABC cum discuţiile avute la Kiev cu autorităţile de acolo au scos în evidenţă îngrijorarea serioasă a noului guvern, care se confruntă cu o mare provocare în ceea ce priveşte integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei, din cauza intervenţiei militare ruse. „Nu doar încalcă în mod clar bazele constituţionale ale Ucrainei, ci şi angajamentele internaţionale ale Rusiei. De aceea este atât de apreciată la Kiev poziţia foarte fermă şi clară a Uniunii Europene, precum şi cea a familiei euroatlantice, în sprijinul ucrainenilor în aceste clipe atât de critice”, a arătat ministrul.

El a spus că situaţia este diferită acum faţă de acum câteva săptămâni, deşi oamenii merg în continuare în piaţa «Euromaidan» ca să se uite la baricadele rămase şi lasă flori în locurile unde au murit mulţi oameni, „în urma instrucţiunilor fostului lider politic din Ucraina, de a folosi muniţie împotriva oamenilor”. „Este foarte emoţionant, mai ales pentru români, pentru că am avut şi noi o revoluţie în decembrie 1989. Ştim ce înseamnă să pierdem oameni, în special tineri care cereau libertate, democraţie şi un viitor european. Trebuie să fim solidari cu ucrainenii în aceste momente atât de complicate”, a mai spus Corlăţean. „Viktor Ianukovici era liderul şi responsabilul de acţiunile militare împotriva oamenilor care ieşiseră în stradă. Responsabilitatea lui în pierderea vieţii acelor oameni îi ia toată legitimitatea de a avea dreptul să lanseze acum mesaje publice. Şi-a pierdut toată legitimitatea. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană ia în considerare noul guvern, ales de un parlament legitim', a explicat şeful diplomaţiei de la Bucureşti. Provocarea din Crimeea Întrucât ceea ce se petrece acum în Crimeea se află la doar 300 km de frontiera cu România, care este şi graniţă a UE şi NATO, lucrurile sunt luate drept „o provocare serioasă şi un risc pentru siguranţa întregii regiuniâ”. În plus, situaţia este îngrijorătoare nu numai pentru Bucureşti, ci şi pentru toate statele UE şi NATO, mai arată Titus Corlăţean. „Există pericolul ca situaţia să se extindă şi să nu afecteze numai chestiunea Crimeii. Din partea rusă a existat un interes clar de a menţine prezenţa aici şi este uşor ca asta să ducă la îngrijorare, pentru că ne putem trezi că avem un adevărat cerc de conflicte îngheţate, de la Nagorno-Karabah până în Abhazia şi Osetia de Sud în Georgia. Acum este Crimeea şi ar putea apărea tentaţia de a lega toate astea cu Transnistria, în Republica Moldova. Este un risc foarte serios pentru securitate şi, din acest punct de vedere, decizia corectă este ca UE şi NATO să adopte o poziţie fermă, foarte clară şi coordonată, cu care să spună Rusiei că trebuie să se abţină de la continuarea acţiunilor militare. Rusia trebuie să respecte independenţa şi integritatea teritorială, să revină la dialogul politic şi să nu mai mişte trupele”, a declarat Corlăţean în interviu.

Sarcina NATO, a arătat oficialul român, este să apere securitatea membrilor săi şi de aceea ia în considerare eventualele pericole sau a propus monitorizarea situaţiei din regiunea din care face parte şi România. Corlăţean a susţinut că este o idee bună intensificarea cooperării cu statele partenere care doresc acest lucru, tocmai pentru că toată lumea este doritoare să existe siguranţă în regiune şi tocmai pentru că Rusiei i s-a recomandat să se implice într-un dialog politic adevărat. „Până de curând, am avut un anumit nivel de cooperare, am putut să punem în mişcare proiecte între NATO şi Rusia (de exemplu, în Afganistan), aşa că există o marjă de manevră pentru cooperare”, asigură ministrul român. „Însă, de aceea, toată lumea trebuie să respecte principiile fundamentale ale dreptului internaţional şi nu cum face Rusia acum”, a explicat el.

Întrebat de „liniile roşii” ale Bucureştiului, Titus Corlăţean a spus că acestea sunt aceleaşi pentru toţi aliaţii: respectarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii oricărui membru al NATO şi evitarea escaladării şi extinderii unui eventual conflict care să afecteze securitatea vecinilor apropiaţi. „Este cazul regiunii Transnistria din Republica Moldova. De fapt, este punctul care suscită cea mai mare îngrijorare pentru România, ţinând cont de faptul că suntem frontiera NATO şi a UE deopotrivă”, a declarat el.

Ministrul a discutat și despre situaţia românilor care de acum au dreptul să muncească liber în orice stat membru al UE. El a indicat că s-a demonstrat falsă perspectiva potrivit căreia liberul acces al românilor şi al bulgarilor pe piaţa muncii din Europa poate fi perceput drept o ameninţare şi că este doar o versiune la care recurg mai ales politicienii xenofobi şi populişti. „Sunt mai ales politicieni populişti şi xenofobi, însă lucrurile sunt astfel prezentate şi de o parte din presă, care vrea să se folosească de această chestiune. Alimentarea temerilor populaţiei locale faţă de imigranţi, despre care se spune că în majoritate sunt delincvenţi sau le iau joburile, înseamnă a minţi. Însă înseamnă mai ales încălcarea principiilor şi valorilor fundamentale ale Uniunii Europene, dintre care unul este libertatea de mişcare”, a menţionat Corlăţean. În plus, el a îndemnat la consultarea tuturor rapoartelor Comisiei Europene, care semnalează faptul că, din punct de vedere economic, libertatea de mişcare dinspre centrul şi estul Europei a adus avantaje şi a generat beneficii economice.