Peste 80.000 de tineri intrați pe piața muncii nu și-au exprimat nicio opțiune pentru pensia administrată privat, ci au lăsat statul să hotărască pentru ei. E un semn că niciun sistem de pensii nu inspiră încredere.

Cum îți așterni la tinerețe, așa vei dormi la bătrânețe, spune un dicton care însă îi lasă rece pe tinerii din ziua de azi. Fie că perspectiva pensiei li se pare foarte îndepărtată, fie că nu au încredere în sistemul actual de pensii, o parte din cei proaspăt intrați pe piața muncii nu par interesați nici măcar de valorificarea propriilor contribuții sociale. Anul acesta, Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale (CNPAS) a repartizat aleatoriu 80.000 de tineri către pilonul II de pensii, în condițiile în care nu se făcuse vreo opține către un fond de pensii administrate privat.

Deficitul în creștere sporește neîncrederea

Nici interesul pentru pilonul III de pensii facultative nu este foarte mare, remarca președinta CNPAS, Ileana Ciutan, ieri, la seminarul organizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) despre sustenabilitatea sistemului de pensii.

În aceste condiții, a mai spus președinta CNPAS, poate că ar trebui luate măsuri de deducere fiscală și de conștientizare a beneficiilor aduse de economisire.

Potrivit legii actuale însă, statul garantează doar sumele economisite prin pilonul II de pensii administrate privat, ceea ce înseamnă că în caz de faliment al fondului, contribuabilii își pot doar recupera banii.

George Stoian, consultant pe fonduri europene și profesor asociat la ASE, consideră că neîncrederea tinerilor în sistemul de pensii de stat ar putea avea o explicație în faptul că, potrivit datelor Consiliului Fiscal, deficitul la bugetul asigurărilor sociale tot crește. În 2012, era de 11,7 miliarde de lei, iar în 2016 este estimat la 20 de miliarde de lei (adică 4,5 miliarde de euro, cam cât bugetul Educației într-un an).

Mihnea Apreotesei, cercetător la ICCV, se declara de acord cu principiul solidarității între generații, dar remarca faptul că presiunea pe cei care plătesc contribuții sociale astăzi este de patru ori mai mare decât era în 1990. „Suntem 5 milioane de contribuabili captivi, în condițiile în care nu s-a renunțat la pensiile nesimțite”, a spus el. Apreotesei a dat exemplul pensiei medii la magistrați care este de 9.000 de lei pe lună, în condițiile în care dacă s-ar respecta principiul contributivității ar trebui să fie de 1.800 de lei pe lună.

Parteneriat stat-privat pentru creșterea natalității

Cristina Pocora, membru în Comisia de muncă a Camerei Deputaților, a afirmat că în urma dezbaterilor pe marginea sistemului de pensii a tras concluzia că perioada ei după retragerea din activitate va fi mult mai urâtă decât ce trăiesc pensionarii astăzi, în condițiile în care natalitatea este în scădere abruptă. „Guvenul trebuie să creeze politici pentru pilonul I, II, III sau V de pensii și să realizeze un parteneriat statmediu de afaceri în așa fel încât angajatul să fie stimulat să aibă copii. Ar mai fi nevoie de predictibilitate și de angajarea statului că ce se decide azi va rămâne așa mulți ani de zile”, a mai spus Pocora.

George Stoian a adăugat că este de-a dreptul caraghios să vorbești de susținerea familiei în condițiile în care alocația lunară oferită de stat este de 42 de lei, iar o mamă este sancționată financiar atunci când aduce pe lume un copil.

Ce soluții propun românii

Studiul CRPE „Alternative în politica de pensii pentru următorii 20 de ani: cum să evităm o tragedie națională” a fost elaborat și cu consultarea a 60 de cetățeni din București și provincie. Iată ce soluții au propus aceștia:

● calcularea pensiilor în funcție de salariul mediu și rata inflației

● eliminarea pensiilor speciale și creșterea bazei de impozitare

● CAS-ul să fie progresiv până la limita actuală

● Mărirea contribuției la pilonul II până la 6-8%, până în 2021

● Menținerea restricțiilor actuale la pensionarea anticipată

● Pedepse aspre pentru cei care aprobă pensii false de invaliditate