Timișoara în fierbere! La ora 16.00, pe 17 decembrie, istoria începe să se schimbe! Ce ordin s-a dat și cum s-a acutizat situația până pe 18 decembrie?
Timișoara în fierbere! La ora 16.00, pe 17 decembrie, istoria începe să se schimbe! Ce ordin s-a dat și cum s-a acutizat situația până pe 18 decembrie?
Lucrurile au escaladat a doua zi. Oamenii au protestat contra regimului, contra deciziei de evacuare din ziua precedentă. Faptul că la secțiile de Miliție și la Securitate, mulți au ajuns bătuți sau răniți grav a determinat ca lumea să reacționeze. La ora 16.00, sediul județenei de partid a fost atacat de manifestanți.
Timișoara și Ordinul de luptă „Radu cel Frumos”
Ceaușescu dă dispoziție ca forțele militare, Armata, Miliția, Securitatea să treacă pe alarma de luptă cu ordinul Radu cel Frumos. Adică tragere cu muniție de război. La ora 17.00, un avion special cu mai mulți generali pleca spre Timișoara de la București. Situația devenea tot mai critică pentru regim. Generalii Ștefan Gușă, Victor Stănculescu, Ion Coman erau în avion.
Stănculescu reprimase în 1956, protestul studenților timișoreni de solidaritate cu Revoluția din Ungaria. Atunci fusese alături de Ion Iliescu. Acesta nu apăruse încă în peisaj. Izolat la Editura Tehnică, va apărea pe 22 decembrie la Televiziune.
În acea seară. la Timișoara începe carnagiul. În Piața Operei, pe Calea Girocului, în tot orașul se trage. La Europa Liberă se va spune că erau aruncate cadavre în Bega.
Timișoara însângerată! Elena Ceaușescu, Emil Bobu și Ion Coman rămân la comandă
Noaptea de 17/18 decembrie 1989 este critică. Nicolae Ceaușescu a plecat pe 18 decembrie în Iran. Avea să revină peste două zile, pe 20 decembrie, când deja Timișoara se proclama liberă de comunism. La morga Spitalului Județean era tragedie. Morții împușcați cu armanent care nu era în dotarea obișnuită a trupelor puteau trăda o reprimare masivă. Elena Ceaușescu are o idee diabolică, așa cum era și ea. Ordonă ca de la București să plece o comisie care să selecteze cadavrele cu aspecte delicate legate de moartea lor și să le ardă la un crematoriu uman, Problema era că la Timișoara nu era așa ceva, unica soluție fiind Bucureștiul.
Timișoara își cauă morții
Elena Ceaușescu era ajutată și de generalul Nuță de la Securitate. Oficial, nu murise nimeni, cei ale căror cadavre urmau a fi arse ar fi profitat de situație și ar fi fugit din țară. Era o chestiune de timp până când s-ar fi aflat, fiindcă familiile voiau să știe ce era cu apropiații lor, ajunși în Spitalul Județean.
Timișoara trăia cea mai sângeroasă noapte a istoriei sale din 1944 încoace...