Convins chiar de la început că e nevinovat (cum să nu beneficieze procurorul general al Republicii, urît de mulți mari infractori, de un echipaj de însoțire, necesar și pentru deplasările demnitarului în interes de serviciu într-un București în care e bine să stai în casă, atît de rea e circulația autovehicolelor?) Tiberiu Nițu nu s-a mulțumit cu soluția parșivă a DNA, care-l scotea de sub acuzarea juridică, dar îl păstra sub acuzarea morală:

Se dăduse mare cu echipajul de însoțire, care crea în chip inevitabil un alai de Șef care trece printre muritori fără să-i salute!

Punerea sub acuzare a ditamai procurorul general și trimiterea în judecată de un Departament din subordine a fost la vremea respectivă un eveniment spectaculos și o premieră postdecembristă.

Aparent, momentul demonstra existența unei Justiții cu adevărat independente, una dintre condițiile sine qua non ale unui stat de drept real și nu de fațadă.

Legată la ochi fiind, Justiția nu ținea cont nici de funcția de excepție îndeplinită de Tiberiu Nițu în România. Comisese o infracțiune? Și ce dacă era procuror general? Și ce dacă îl înhăța tocmai o subordonată, Codruța Kovesi? În statul de drept toți cetățenii sînt egali. De la Vlădică, cum i s-ar putea spune președintelui, pînă la opincă, înțelegînd prin asta pe toți simplii cetățeni, care, evident, poartă acum pantofi.

În realitate, cazul Tiberiu Nițu rămîne în Istoria postdecembristă și chiar în Istoria României drept model de studiat la școală de cum a fost folosită și mai e încă folosită lupta împotriva corupției pentru răfuieli politico-mafiote.

După victoria din turul al doilea al prezidențialelor, la Cotroceni s-au prezentat pentru a-și oferi serviciile toți șefii instituțiilor de forță. Sub Traian Băsescu acționase ceea ce avea să fie poreclit mai tîrziu Statul paralel, alcătuit din instituțiile de forță, avînd drept nucleu Binomul SRI-DNA. Printr-un păienjeniș de Protocoale cu DNA, Parchetul General, DIICOT, instituții cu puteri de a ancheta și a trimite în judecată, SRI devenise arbitrul politicii din România. Prin folosirea și a culoarelor din Justiție, dar și printr-o incredibilă rețea de Unități militare din Presă, se înființau și se desființau partide, erau scoși din joc lideri politici autentici și înlocuiți cu caporali de tablă, se pierdeua și se cîștigau alegeri.

După plecarea lui Traian Băsescu de la Cotroceni, Sistemul instituțiilor de forță s-a pus la dispoziția lui Klaus Iohannis. Noul președinte, nu putea decît să accepte oferta. Avea la dispoziție un instrument de lichidare a adversarilor politici fără un minim efort pentru a-l crea. Pentru a-i face pe plac Binomul s-a năpustit asupra echipei lui Traian Băsescu. I se făcea pe plac Raței Mecanice prin prăbușirea antecesorului de pe soclu pentru a se sui el ca Incoruptibil. Prin Operațiunea Colectiv a fost adus la putere Guvernul Coaliției SRI-SIE, zis și Guvernul Dacian Cioloș. Binomul s-a năpustit asupra oamenilor lui Victor Ponta, plecat de la Guvernare. O dată cu Gabriel Oprea, a fost scos din joc și Tiberiu Nițu, care trecea drept omul lui Victor Ponta.

Pe 25 ianuarie 2016 DNA dă publicității un Comunicat privind sesizarea Senatului pentru ridicarea imunității parlamentare a lui Gabriel Oprea în vederea urmăririi penale pentru două infracțiuni. Una dintre cele două se dezvăluia chiar din titlu: „Infracțiunea de abuz în serviciu constînd în încheierea unui protocol în baza căruia procurorul general al Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție a beneficiat, în mod nelegal, de însoțirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale poliției rutiere.”

Gabriel Oprea era acuzat c-a favorizat prin încheierea unui Protocol cu Parchetul General folosirea de către Procurorul general începînd cu luna aprilie 2014 a unui echipaj de însoțire al Poliției rutiere. Prin acest Protocol – cuvînta Comunicatul – „s-a produs o vătămare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcției generale de poliție a municipiului București, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Comunicatul se referea la Gabriel Oprea. Cine știa însă cît de cît culisele bătăliei potolice de la București a tresărit nu atît la punerea lui Gabriel Oprea sub urmărire penală – după accidentul Gigină, devenise limpede că fostul atotputernic era deja ucis politic și acum se lucra la îmbălsămarea sa – cît mai ales la menționarea în Document a Procurorului General al Republicii. Deși nu i se da numele, se știa că e vorba de Tiberiu Nițu. Și dacă Gabriel Oprea era pus sub urmărire penală, pentru că produsese „un folos necuvenit procurorului general de Înalta Curte de Casație și Justiție” oricine își dădea seama că nu va trece mult și va fi convocat la DNA și ditamai procurorul general.

În cadrul Operațiunilor politico-mafiote ale Binomului, Divizia Presă a jucat un rol deosebit de important. Rețeaua UM din presă avea misiunea de a crea presiunea mediatică asupra victimei. Deși DNA nu anunțase încă punerea sub acuzare a lui Tiberiu Nițu, deja Divizia Presă îi cere demisia din funcția de procuror general.

Pe 25 ianuarie 2018, Dan Tapalagă, un fel de Silviu Brucan al Binomului, se năpuștește asupra lui Tiberiu Nițu în Hotnews din 25 ianuarie 2016 sub titlul Sfîrșit de carieră pentru procurorul general cu girofar:FacebookTwitterEmailMai multe…

„Tiberiu Nițu va trebui să demisioneze rapid. Din cîte văd, chiar DNA-ul i-a lăsat portița asta, să plece înainte de a începe urmărirea penală împotriva lui. Este, cred, tot ce puteau face pentru șeful lor (pe hîrtie), pentru a salva ce se mai poate din prejudiciul de imagine adus de Nițu justiției în general.

Chiar și fără o punere sub acuzare, este greu de imaginat cum beneficiarul unor „foloase necuvenite”, mai simplu spus cum un cocalar cu girofar mai poate rămîne procuror general.”

Lesne de observat că Dan Tapalagă nu semnează un text publicistic, ci o denunțare de tip stalinist a unui om care se bucura, totuși, de prezumția de nevinovăție. O altă Unitate Militară e Pro TV, unul dintre cele mai mari infecții polițienești din presă după plecarea lui Adrian Sîrbu.

Pe 26 ianuarie, 2016, prin gureșa Andreea Esca, postul difuzează un text scris cu bocancii de sergenții majori din cazarma Binomului:

„Sute de drumuri sub escorta poliției ar fi înregistrat și procurorul general al României, care apare în dosarul lui Gabriel Oprea.

Protocolul semnat între Parchetul General și Ministerul de Interne a presupus alocarea unui motociclist care să-i deschidă calea lui Tiberiu Nițu. Numai că acest protocol nu poate contrazice legea, care spune clar că doar cîțiva oameni în stat au dreptul la escortă permanentă.”

O dată pregătită atmosfera de linșaj securistic, asupra lui Tiberiu Nițu se năpustesc Raluca Prună și Dacian Cioloș. Cei doi au misiune de la Coaliția SRISIE să lase locul liber la Parchetul general pentru vizitiul lui Klaus Iohannis, procurorul comunist Augustin Lazăr. Și pînă la urmă Tiberiu Nițu cedează. Pe 2 februarie 2016, Tiberiu Nițu demisionează din funcție. Îi ia locul Agustin Lazăr. Binomul are acum o cătană și la Parchetul General.

9 februarie 2016, urmează ceea ce era fatal în logica răfuielilor politicomafiote ale Binomului: Un Comunicat de presă al DNA anunță începerea urmăririi penale față de Tiberiu Nițu.

Documentul conține și multe descrieri incriminatoare pentru fi folosite în Operațiunea de terfelire a imaginii publice a victimei, astfel încît aceasta să fie ghhilotinată și din punct de vedere moral:

„Misiunea era realizată în două schimburi de un agent de poliție din cadrul Serviciului Operativ Special folosind o motocicletă. Zilnic, echipajul aștepta sosirea procurorului general în București și îl însoțea la sediul Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție, facilitîndu-i deplasarea cu ajutorul dispozitivului de agenți de poliție din teren. Ulterior, agentul de poliție rămînea în apropierea unității de parchet și însoțea eventualele deplasări pe parcursul zilei, iar la finalul programului însoțea procurorul general pînă la ieșirea din București.”

O dată operațiunea încheiată, DNA se trezește cu binecunoscuta problemă a dosarului născocit, care trebuie trimis în judecată. Cum e vorba de un dosar născocit din motive politice, DNA îl ține prin sertare. Pe 3 februarie 2018, ÎCCJ constată că, deși trecuseră doi ani, Dosarul Tiberiu Nițu nu fusese soluționat în vreun fel. DNA e obligată să soluționeze Dosarul în cel mult trei luni. Pe 2 mai 2018, DNA n-are încotro. Anunță clasarea. S-ar fi făcut de rîs cu el dacă trimitea dosarul în instanță. Tiberiu Nițu a fost declarat nevinovat atît de DNA, cît și ÎCCJ.

Funcția nu-i mai poate fi dată înapoi. Pentru nedreptatea suferită, ar merita însă o reabilitare atît din partea DNA, cît și din partea Presei care l-a terfelit.

 

Te-ar putea interesa și: