De fiecare dată când Trump spunea ceva ridicol sau jenant pentru America, fiecare membru al Biroului Politic trebuia să dea gata un păhărel de whisky. Într-un sfert de oră, toți cei 25 de membri ai biroului ar fi fost beți-morți.

Și cum să nu fi fost? Urmăreau ceva ce nu mai văzuseră înainte – vechiturile unui președinte american scăpat de sub control, un om evident disperat să rămână în funcție pentru că, dacă ar pierde-o, asta ar însemna punerea sa sub acuzare, o umilință și totodată o lichidare.

Și cine i-ar putea condamna pe chinezi pentru asta? O pandemie care s-a declanșat în Wuhan și care, deocamdată, a fost ținută sub control în China, mai face încă ravagii în economia Americii și printre cetățenii țării, deși ne dăduserăm seama că toate astea se apropie de noi.

Și, vai!, nu suntem deloc ceea ce ne credem.

Covid-19 ar fi urmat să fie Cernobîlul Chinei. A ajuns să pară mai degrabă un Waterloo al Occidentului. Aceasta este problema pe care o pun John Micklethwait și Adrian Wooldridge în noua lor carte, „The Wake Up Call: Why the Pandemic Has Exposed the Weakness of the West and How to Fix It” (”Deșteptarea: De ce a scos în evidență pandemia slăbiciunile Occidentului și cum se poate rezolva problema”)

Potrivit cercetărilor de la Johns Hoskins pe tema coronavirusului, America a înregistrat 65,74 decese datorate coronavirusului la 100.000 de locuitori sau în total, 216.000 de morți. China a pierdut 0,34% la 100.000, respectiv,, circa 4.750 de oameni. Poate că China trișează. Or, atunci, să înmulțim cifra de patru ori – și China tot se situează mult mai bine în privința protecției populației sale comparativ cu Statele Unite.

Într-adevăr, la începutul acestei luni, la câteva zile după ce Casa Albă a devenit un focar de infecție și după ce milioane de americani s-au temut să-și mai trimită copiii la școală, China, cu o cifră de contagiere aproape de zero, a văzut cum, în întreaga țară, milioane de oameni se adună în stațiile de autobuz, în gări și pe aeroporturi pentru o sărbătoare națională. Pe data de 1 octombrie, Bloomberg anunța: “Yuanul chinez atrage atenția prin instabilitate după ce a înregistrat cel mai bun trimestru din ultimii 12 ani”. În septembrie, atât importurile, cât și exporturile Chinei au crescut.

Într-un interviu pe care mi l-a acordat în luna martie și într-un Times Op-ed, Dr. David Katz, un expert în sănătate publică, spunea că avem nevoie de un plan național care să stabilească simultan un echilibru între salvarea cât mai mutor vieți și a cât mai multor comunități. Dacă ne concentrăm numai asupra salvării unor vieți, am avea milioane de oameni decedați din disperare că și-au pierdut locurile de muncă, economiile sau afacerile. Dacă ne concentrăm asupra salvării locurilor de muncă, i-am condamna la moarte pe americanii care merită o soartă mai bună. Katz susținea o strategie de “reducere la minim a pagubelor”, care să apere oamenii în vârstă și pe cei mai vulnerabili, reinvestind treptat în forța de muncă a tinerilor și a oamenilor sănătoși și lăsându-i să asigure un ritm constant al economiei și o oarecare imunitate în așteptarea unui vaccin.

Din nefericire, nu vom putea avea niciodată o discuție reală și serioasă despre o asemenea strategie. Dinspre dreapta, afirmă Katz, avem parte de “o neîncredere disprețuitoare” față de niște lucruri care ar fi cel mai simplu de făcut, cum ar fi purtarea măștilor sau distanțarea socială. El adaugă şi că stânga s-a arătat mult mai responsabilă, dar neîmpiedicându-se să trateze orice disuție de ordin economic ca fiind imorală și “tratând orice politică în privința reducerii deceselor ca fiind un act de sociopatie”.

Pe scurt, ceea ce ne doare astăzi pe noi nu se poate trata printr-un vaccin anti-Covid-19. Ne-am pierdut încrederea între noi, în instituții și în lucrurile reale cu adevărat – toate astea ducând la o criză în domeniul sănătății. Ne-am mai confruntat cu toate astea și în războaiele anterioare, dar nu și în cele din ziua de azi.

Cred că Joe Biden a fost nominalizat de democrați, cu șanse mari de a câștiga, pentru că destui americani au intuit că ne-am săturat de dezbinare și că s-ar putea ca Biden să înceapă să îi pună capăt. Victoria lui Biden nu va fi suficientă pentru a reda sănătatea Americii – din punct de vedere politic și fizic – dar ea este necesară.

În același timp, mă adresez Rusiei și Chinei spunând: “Vă rog să nu ne ocupați tocmai acum. Nu mai suntem ce am fost odată“. Articol de Thomas L. Friedman

Traducere: Rador