Șefii Bisericii au sprijinit restricțiile guvernului, dar s-ar putea ca prelații mai duri, care nu vor să le bage în seamă și împărtășania colectivă, făcută cu aceeași linguriță să submineze bunele intenții
Coronavirusul a dat o dublă lovitură puternicei Biserici Ortodoxe Grecești, întrucât virusul s-a răspândit printre prelații săi, iar clerul se apără în fața criticilor potrivit cărora prelații ar fi mușamalizat epidemia.
Încă de la apariția pandemiei din această primăvară, șeful Bisericii, Arhiepiscopul Ieronim, a declarat că este hotărât să sprijine campania prin care guvernul conservator caută să oprească răspândirea virusului. În ziua de 30 noiembrie, arhiepiscopul însuși, în vârstă de 82 de ani, a părăsit un spital din Atena după ce fusese supus timp de 12 zile unui tratament anticoronavirus, el cerând ulterior grecilor “să se abțină, se se autostăpânească și să respecte regulile”.
Dar sfidarea ortocșilor habotnici și nestrămutatul angajament al Bisericii față de tradiția împărtășaniei, când credincioșii primesc din aceeași liguriță anafură înmuiată în vin, par să fi zădărnicit toate aceste bune intenții. Mai mulți prelați au mers chiar până acolo încât au susținut că o credință în împărtășania comună îi poate apăra pe oameni de virus.
Cum autoritățile grecești se luptă să facă față celui de-al doilea val de coronavirus, câteva dintre cele mai dure critici vin chiar din rândul prelaților. Un episcop, Anthim de Alexandroupoli, i-a criticat pe prelații care, prin “predici criminale”, le-au cerut grecilor să ignore restricțiile din sănătatea publică.
„Credeam că suntem niște Supermeni. Am ascuns faptul că eram infectați cu virusul și ne îndreptam spre mormânt”, a scris el într-un un articol postat online, săptămâna trecută. “Egoismul pios ucide!”, a conchis el.
Cel puțin șase dintre cei 82 de episcopi ai Greciei au luat virusul, printre ei numărându-se și Episcopul Ioannis din Lagadas, originar din nordul Greciei, care a murit cu acest diagnostic pe data de 25 noiembrie. Dar, potrivit unor oficiali ai Bisericii, numărul actual al infectărilor nu este cunoscut, având în vedere că mulți dintre ei nu și-au anunțat public îmbolnăvirea, considerând asta “o problemă personală”.
Deși, inițial, Grecia a făcut destul de bine față coronavirusului, al doilea val s-a dovedit mai dur. Vineri, țara avea 113.185 de cazuri confirmate și înregistrase 2.804 decese, cele mai multe fiind înregistrate în ultima lună.
Arhiepiscopul Ieronim a fost confirmat pozitiv pe 16 noiembrie, la două zile după ce s-a întâlnit cu premierul Kyriakos Mitsotakis ca să discute probleme legate de deschiderea bisericilor de Crăciun. (Ulterior, testul premierului Mitsotakis a ieșit negativ).
Și alte Biserici Ortodoxe din Europa au fost afectate de virus. În ultimele săptămâni, atât Patriarhul ortodox al Serbiei, Irineu, în vârstă de 90 de ani, cât și Patriarhul Muntenegrului, Amfilohie, în vâstă de 82 de ani, au decedat. Arhiepiscopul Albaniei, Anastasios, de etnie grecească, în vârstă de 91 de ani, a fost trimis la tratament în același spital din Atena unde, luna trecută, fusese tratat și Arhiepiscopul Ieronim.
Pe data de 1 noiembrie, Patriarhul Irineu a oficiat slujba de înmormântare a Patriarhului Amfilohie în Podgorica, capital Muntenegrului, iar evenimentul a atras mii de credincioși, mulți dintre ei sărutând trupul neînsuflețit al prelatului decedat. În urma evenimentului, mai mulți prelați au contractat virusul.
Luna trecută, o veghe vizând eradicarea coronavirusului, desfășurată pe Muntele Athos, o comunitate monahală din nordul Greciei, a atras și ea o mulțime de oameni. Evenimentul avea loc după ce virusul apăruse acolo pentru prima oară în luna septembrie, deși oficialii mănăstirii afirmaseră că toți participanții fuseseră testați pentru COVID-19.
Recent, o instanță elenă l-a găsit nevinovat pe episcopul Nektarie din Corfu, după ce el fusese învinuit că încălcase restricțiile, cerându-le enoriașilor să nu țină seama de izolarea decretată în primăvară și să vină la biserică.
În privința împărtășaniei în comun, părerile epidemiologilor din Grecia diferă.
Eleni Yoamerellou, consilieră a guvernului pentru probleme de sănătate, a declarat public că această tadiție nu amenință sănătatea credincioșilor.
Un alt epidemiolog reputat, Athina Linou, a cerut Bisericii Ortodoxe Elene să revizuiască tradiția linguriței unice, așa cum s-a făcut în România, Rusia, Ucraina și Statele Unite.
Deși reacțiile sunt amestecate, experții în religie spun că Biserica nu se poate pronunța împotriva respectării canoanelor religioase ortodoxe.
“Nu se poate manifesta o flexibilitate față de problema sfintei împărtășanii”, a declarat Apostolos Nikolaidis, profesor de sociologie a religiei la Universitatea din Atena. Asta i-ar anula totul, însăși natura și existența”.
Articol de Niki Kitsantonis
Traducerea: Alexandru Danga/cciulu