Vineri, după ce protestatarii au asediat o serie de clădiri guvernamentale, președintele Sooronbai Jeenbekov a declarat că e dispus să-și părăsească funcția. Noul său decret a stârnit însă îngrijorări legate de un transfer ordonat de putere.
Vineri, la patru zile după ce a dispărut în timpul unui val de atacuri ale protestatarilor opoziției asupra unor clădiri guvernamentale, președintele Kîrgîzstanului a declarat starea de urgență în capitala acestei țări din Asia Centrală, ordonând armatei să oprească revoltele și să-i izoleze la domiciliu pe cetățeni și interzicând totodată adunările publice.
Contestatul președinte Sooronbai Jeenbekov a anunțat aceste măsuri printr-un decret pe care l-a emis dintr-un loc rămas necunoscut, postându-l ulterior pe site-ul său oficial.
Dar nu a fost clar dacă Jeenbekov, care s-a ascuns în urma violentelor proteste provocate de contestatele alegeri parlamentare de duminică, va putea impune starea de urgență în absența unui guvern funcțional. Vineri, în fața presiunilor străzii, Jeenbekov i-a demis oficial pe premier, pe șeful forțelor armate și pe șeful serviciului de securitate al țării.
Oficialii demiși își părăsiseră deja funcțiile, iar decretele care le hotărau plecarea nu făceau decât să recunoască un fapt deja consumat, dictat fiind de adversarii președintelui.
Tot vineri, dar într-o altă declarație, președintele a dat de înțeles că și el ar putea demisiona, afirmând că va face asta de îndată ce va fi numit noul guvern și “vom reveni pe drumul legalității”. Totuși declarația sa ulterioară pe tema stării de urgență a sugerat că s-ar putea ca el să se agațe de putere, dar mulți au salutat anunțul, susținând că el este necesar pentru a preveni o escaladare a tulburărilor care ar duce la agravarea conflictului. El l-a numit pe adjunctul ministrului de interne în funcția de “comandant” al capitalei, care să răspundă de punerea în aplicare a măsurilor de urgență.
Căutând totuși să-și reafirme autoritatea șifonată, Jeenbekov a reapărut vineri pentru a se întâlni la Bișkek cu șefii armatei, urmând ca, sâmbătă, să se întâlnească cu parlamentarii pentru a încerca să ajungă la un acord în privința numirii noului premier.
În ultimele zile, perspectiva unui transfer liniștit de putere s-a diminuat, în mare parte asta datorându-se faptului că opoziția este extrem de divizată. Parlamentarii, care au responsabilitatea de a numi un premier, au ținut adunări adverse într-un hotel și într-un cinematograf, dar au fost incapabili să cadă de acord asupra unui guvern legal care să poată acoperi vidul de putere.
Într-un demers separat prin care s-a încercat stoparea tulburărilor apărute recent pe niște teritorii ex-sovietice, Ministerul de Externe al Rusiei a găzduit vineri, la Moscova, o întâlnire a miniștrilor de externe din Armenia și Azerbaidjan pe tema unui eventual armistițiu în luptele lor din disputata regiune Nagorno-Karabah.
În această săptămână, Bișkekul a intrat sub puterea mulțimii după ce protestatarii au dat buzna în clădirile care adăposteau parlamentul și administrația prezidențială, pătrunzând totodată și într-o serie de penitenciare, din care i-au eliberat pe fostul președinte, Almazbek Atambaiev, doi premieri și alți deținuți.
Violențele au survenit după ce opoziția a reclamat cumpărarea unor voturi, precum și o serie de nereguli în alegerile parlamentare de duminică, încheiate cu victoria partidelor susținătoare ale guvernului. Protestatarii au asediat clădirile guvernului, iar Jeenbekov s-a ascuns, susținând însă că el se mai află încă la conducerea țării.
Jeenbekov este cel de-al doilea președinte al acestei republici ex-sovietice care se zbate acum să supraviețuiască în urma unor alegeri contestate. Dar, spre deosebire de Aleksandr G. Lukașenko, președintele autoritar din Belarus, Jeenbekov prezidează peste o țară care, cel puțin până la starea de urgență proclamată vineri, când presa a fost restricționată, a beneficiat de o presă extrem de liberă și a avut numeroase partide de opoziție.
Totuși, în loc să aducă stabilitate, sistemul relativ democratic din Kîrgîzstan a deschis calea multor tulburări de ordin politic într-o țară marcată de clanuri rivale și de adânci diferende între Nord și Sud.
Doi dintre predecesorii lui Jeenbekov au fost înlăturați prin revoluții violente și au trebuit să fugă pentru a scăpa de arestare. Predecesorul său cel mai recent, Atambaiev, care este din Nord, și-a încheiat mandatul, dar a fost băgat la închisoare după ce și-a părăsit funcția – o soartă pe care Jeenbekov, care e originar din Sud, dorește să o ocolească.
Dar un acord care să-i garanteze libertatea pe viitor va fi greu de realizat, având în vedere că Atambaiev, eliberat de susținători în cursul săptămânii, s-a grăbit să reunească opoziția față de succesorul său, cerând ca Jeenbekov să fie trimis în judecată.
Traducerea: Alexandru Danga, RADOR