E cert că în absența sistemelor financiare și economice globale, pandemia de Covid-19 nu ar fi ajuns atât de repede să devină o amenințare pentru întreaga lume. O afirmă, pe drept cuvânt, ziarul britanic The Guardian, care citează mai mulți experți cunoscuți în domeniul biodiversității. Argumentele sunt în mare parte corecte, deși lasă senzația că ecologiștii și înalții functionary ai ONU încearcă să tragă spuza pe turta lor, evitând să vorbească despre responsabilitatea care revine politicilor progresiste în decdlanșarea actualei crize.
“Pandemia de coronavirus va fi probabil urmată de epidemii şi mai letale şi distructive, dacă nu va fi eradicată rapid cauza lor primară - distrugerea endemică a lumii naturale, avertizează cei mai mari experţi mondiali în biodiversitate.
"O singură specie este responsabilă de pandemia de Covid-19 - noi", spun ei.
"Pandemiile recente sunt o consecinţă directă a activităţii umane, în special a sistemelor noastre financiare şi economice globale care pun preţ pe creşterea economică cu orice costuri.
Dispunem de o mică fereastră de oportunitate de a depăşi provocările actualei crize, pentru a evita să semănăm seminţele celor viitoare".
Profesorii Josef Settele, Sandra Diaz şi Eduardo Brondizio au coordonat cel mai amplu studiu planetar de evaluare a stării de sănătate întreprins vreodată, care a fost publicat în 2019 de Science-Policy Platform on Biodiversity and Ecosystem Services (IPBES).
Concluzia este că societatea umană este în pericol din cauza declinului accelerat al sistemelor de susţinere a vieţii naturale ale Terrei.
Într-un articol dat publicităţii luni, împreună cu dr Peter Daszak care pregăteşte următoarea evaluare IPBES: "Despăduririle larg răspândite, expansiunea necontrolată a agriculturii, a fermelor intensive, mineritului şi dezvoltării infrastructurii, precum şi exploatarea speciilor sălbatice au creat o 'furtună perfectă' pentru răspândirea bolilor".
Aceste activităţi provoacă pandemii prin faptul că pun în contact mai mulţi oameni şi intensifică conflictul cu animalele, cauza a 70% din boli, afirmă ei.
Împreună cu urbanizarea şi creşterea explozivă a călătoriilor aeriene la nivel global, aceastea permit unui virus inofensiv al liliecilor asiatici să provoace "suferinţe umane nespuse şi să oprească economiile şi societăţile din lumea întreagă.
Asta este mâna omului în apariţia pandemiei. Dar s-ar putea ca (actuala pandemie de Covid-19) să fie doar începutul". "Viitoarele pandemii se vor produce probabil mai frecvent, se vor răpândi mai rapid, vor avea impact economic mai mare şi vor ucide mai mulţi oameni dacă nu vom fi extrem de atenţi în privinţa posibilului impact al alegerilor pe care le facem astăzi", spun ei.
Cercetătorii spun că pachetele de redresare economică în valoare de trilioane de dolari care sunt puse în circulaţie de guverne trebuie folosite pentru întărirea şi impunerea protecţiei mediului: "Ar putea fi oportun din punct de vedere politic să fie relaxate standardele de mediu şi să fie susţinute industrii precum agricultura intensivă, liniile aeriene şi sectoarele energiei dependente de combustibili fosili, dar procedând astfel fără a pretinde schimbări urgente şi fundamentale se subvenţionează în esenţă apariţia viitoarelor pandemii".
De asemenea, trebuie aplicată o abordare unitară "One Health" la nivel global, afirmă ei. "Sănătatea oamenilor are o legătură intimă cu sănătatea animalelor sălbatice, sănătatea animalelor de fermă şi sănătatea mediului. De fapt este o unică sănătate", spune Daszak.
Mai mult, este necesar ca în ţările aflate pe linia de front a riscului de pandemie să fie finanţate corespunzător programe de supraveghere şi serviciile de sănătate: "Aici nu este vorba de un simplu altruism - este o investiţie vitală în interesul tuturor, pentru a preveni viitoare epidemii globale".
Daszak susține că: "Programele despre care vorbim vor costa zeci de miliarde de dolari anual. Dar dacă avem o pandemie, chiar şi numai una într-un secol, asta costă trilioane, aşa că tot avem un profit extraordinar de bun la investiţia făcută.
A continua ca de obicei nu este o soluţie funcţională. În cazul de faţă înseamnă să aşteptăm să apară o pandemie şi să sperăm într-un vaccin.
Nu este o strategie bună. Este necesar să ne ocupăm de factorii generatori de profunzime."
În martie, şeful agenţiei de mediu a ONU, Inger Andersen a declarat pentru The Guardian că "natura ne transmite un mesaj" prin intermediul pandemiei de coronavirus şi crizei climatice în curs.
Ea a spus că a nu avea grijă de planetă înseamnă să nu avem grijă de noi.
Săptămâna trecută, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a spus că guvernele trebuie să profite de ocazia de a "construi mai bine" după pandemie prin crearea unor societăţi mai sustenabile şi rezistente.
Profesorul Thomas Lovejoy de la Fundaţia ONU şi Universitatea George Mason din SUA, care a consacrat termenul "diversitate biologică" în 1980, spune, la rândul său: (Pandemia) "nu este răzbunarea naturii; noi ne-am făcut-o cu mâna noastră".
"Este consecinţa intruziunii noastre persistente şi excesive în natură şi a vastului comerţ ilegal cu forme de viaţă sălbatică şi în special a pieţelor în care se vând animale sălbatice sacrificate din sudul Asiei şi din Africa", a spus el.
La începutul lunii aprilie, un studiu de proporţii a constatat că impactul uman asupra vieţii naturale este de vină pentru răspândirea virusurilor.
În noul articol, experţii în biodiversitate afirmă: "Putem ieşi din actuala criză mai puternici şi mai rezistenţi ca oricând, optând pentru măsuri care protejează natura, astfel încât natura să poată ajuta la protecţia noastră".