Evenimentul Zilei > Actualitate > Teste-grilă de coşmar pentru românii plătitori de taxe
Teste-grilă de coşmar pentru românii plătitori de taxe

Teste-grilă de coşmar pentru românii plătitori de taxe

Formularele pe care trebuie să le completeze românii care obţin venituri din activităţi independente conţin rubrici care le pun serios la încercare cunoştinţele de economie.

Românii care obţin venituri din activităţi independente şi care au fost obligaţi de stat să plătească contribuţii pentru pensii şi şomaj s-au lovit de declaraţii care le-au pus la încercare nu doar nervii, ci şi cunoştinţele de e conomie. Exact ca testele-grilă pe care ar trebui să le treacă la un examen.

Astfel, în declaraţia de asigurare pentru pensie, contribuabilul trebuie să înscrie "baza de calcul a contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor", "cota de contribuţie individuală de asigurări sociale", dar şi numărul contului de la Trezorerie unde trebuie viraţi banii, informaţii cu care jonglează mai degrabă specialiştii din domeniul fiscal.

În plus, trebuie să-şi calculeze singuri "cuantumul contribuţiei individuale de asigurări sociale".

Întrebare obligatorie: cât e salariul mediu pe economie

Următoarea declaraţie obligatorie, cea de şomaj, vine cu noi întrebări care necesită o mică documentare pentru cei ce vor să vină de acasă cu hârtiile completate sau să le trimită prin poştă.

Astfel, trebuie menţionat "salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat", "baza de calcul a contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj", cota contribuţiei individuale la şomaj. În plus, se calculează din nou suma datorată statului.

Cu toate acestea, funcţionarii caselor de pensii au transmis că formularele trebuie completate integral şi fără greşeală. Altfel, riscă amenzi între 300 şi 600 de lei. Amenzile pot ajunge, potrivit normelor avizate de executiv, până la 2.500-5.000 de lei, în cazul în care documentele nu sunt depuse la timp sau contribuabilul nu anunţă încetarea veniturilor independente în trei zile, la Casa de Pensii.

Calculele specialiştilor

În opinia specialiştilor, formularele nu ar fi însă atât de complicate, ci mai degrabă incomplete. Ilie Şerbănescu, analist economic, spune că de aceste calcule ar putea să se ocupe contabilul firmei care plăteşte contribuabilul sau autorităţile. "Toate acestea au fost făcute ca să-i sâcâie pe aceşti beneficiari", spune el.

La rândul lui, avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriş consideră că formularul de asigurare pentru şomaj ar avea nevoie de mai multe instrucţiuni pentru completare.

"Ar trebui să apară şi nişte exemple, ca o persoană neavizată să-şi dea seama despre ce este vorba la anumite puncte. Aşa, va trebui să sune la un prieten contabil şi va avea nevoie de circa o oră ca să termine completarea textului", e de părere acesta. El a remarcat şi faptul că formularul are elemente care mai mult îl derutează pe contribuabil. "Termenul de plată în fiecare lună este data de 25, dar, dacă se schimbă ceva şi venitul e mai mare să zicem, declaraţia trebuie depusă în termen de 14 zile lucrătoare. În funcţie de lună, data va fi diferită: în septembrie e 21, în octombrie 20. Ar fi trebuit să existe un termen pentru toate", explică Biriş. (A contribuit Teodora Trandafir)

"Calculele puteau fi făcute de contabilul de la firma plătitoare sau de autorităţi. (…) Toate acestea au fost făcute ca să-i sâcâie pe beneficiari.",
ILIE ŞERBĂNESCU, analist economic

  • Găsiţi AICI declaraţia pentru contribuţiile la pensii.
  • Găsiţi AICI declaraţia pentru contribuţiile la şomaj.
  • Găsiţi AICI declaraţia pentru contribuţiile la asigurările de sănătate.

GARANŢIA FUNCŢIONARILOR STATULUI:

"E mai sigur să stai la coadă"

Contribuabilii sunt sfătuiţi să vină să depună la ghişeu declaraţiile de asigurare, dacă nu vor să rişte să dea informaţii eronate sau incomplete, ceea ce le-ar putea aduce amenzi usturătoare.

"Declaraţia de asigurare trebuie completată de contribuabil în totalitate, nu poate să depună un document incomplet. Cel mai sigur e să stea la coadă şi să depună declaraţia la ghişeu, unde poate primi lămuriri", au explicat funcţionari ai Casei de Pensii.

Cinci ore pierdute între ghişee

Oricum, spun ei, "contribuabilul trebuie să se prezinte personal cu declaraţia, pentru că angajează o cheltuială sub semnătură, se obligă să plătească contribuţia". Iar dacă nu poate veni personal, e nevoie de procură. Cei aproape 2.000 de oameni care au stat până ieri la cozi interminabile la Casa de Pensii Bucureşti au pierdut jumătate de zi cu depunerea actelor.

Doar ieri după-amiază, peste 300 de persoane aşteptau la cozile formate în faţa ghişeelor din instituţia bucureşteană.

Cei care au trecut şi pe la "şomaj" au pierdut, în total, aproape cinci ore, cu tot cu alergătura între instituţii. "Am stat la şomaj aproape două ore, apoi am venit la Casa de Pensii. Aici, mi s-a spus că nu au formularele pe care trebuie să le completez, dar că le găsesc la xeroxul de vizavi. Am stat acolo aproape o oră şi m-am întors la Casa de Pensii, unde am mai stat la coadă o oră şi jumătate să depun dosarul", spune Ana Stoica. Asta, deşi contribuabilii au avut la dis po ziţie 22 de ghişee, potrivit preşedintei Casei Naţionale de Pensii, Doina Pârcălabu.

"Declaraţiile se pot depune şi în zilele următoare fără penalizări, când nu vor mai veni la ghişee şi angajatorii cu declaraţiile lor. În plus, declaraţiile se depun o singură dată, luna aceasta, cu excepţia cazurilor când se mo difică suma. Doar con tribuţiile se plătesc lunar", a conchis aceasta. (A contribuit Antoaneta Etves)

CHELTUIELI ÎN PLUS

Taxe mai mari decât contribuţia

Deşi oficialii au transmis contribuabililor că pot rezolva problema cozilor depunând declaraţiile prin poştă şi plătind contribuţiile prin virament bancar în conturi deschise la Trezorerie, aceste alternative înseamnă bani în plus. Bani care, în multe cazuri, depăşesc chiar suma datorată.

Astfel, trimiterea unui plic cu documente, recomandat, prin poştă, costă cel puţin 5 lei, iar un ordin de plată mai scoate din buzunarul contribuabililor 3-4 lei. Asta, în condiţiile în care unii dintre ei au de virat în contul statului pentru "şomaj" doar 3 lei.

"O parte dintre cozi era normal să apară când vin sute de oameni să depună declaraţii în ultimele zile.Atacul din presă e nejustificat.",
MIHAI ŞEITAN, ministrul muncii

"În Bucureşti, până ieri dupăamiază, au fost depuse 1.908 declaraţii de asigurare pentru venituri din activităţi independente.",
DOINA PÂRCĂLABU, preşedinte CNPAS

PERCEPŢIA REALITĂŢII

Boc: cozile sunt o supoziţie

Haosul de la ghişee nu exista pentru premierul Emil Boc cu o zi înainte de expirarea termenului de depunere a noilor declaraţii.

"Nu am această informaţie. Am auzit-o azi (marţi – n.r.) spusă doar ca dată şi ca supoziţie. Eu nu am cunoştinţă despre aşa ceva. Atâta vreme cât situaţia nu există, este doar o afirmaţie… Oamenii stau la cozi, dar nu pentru situaţia pe care mi-o invocaţi… Va trebui să vină oamenii cu o analiză cerută, pentru că o asemenea afirmaţie pe care aţi auzit- o nu s-a confirmat", a declarat Boc.

El i-a indicat pe miniştrii finanţelor şi muncii, Sebastian Vlădescu şi Mihai Şeitan, ca persoane care pot oferi informaţii ce ţin de componenta tehnică.

"Aceste afirmaţii trebuie să aibă acoperire. Pentru toate detaliile care ţin de componenta tehnică, ministrul finanţelor şi ministrul muncii vă dau detalii. La mine, asemenea informaţii nu au ajuns pe masa guvernului", a mai spus el.

"Atâta vreme cât situaţia nu există, este doar o afirmaţie… La mine, asemenea informaţii nu au ajuns pe masa guvernului.",
EMIL BOC, prim-ministru

REACŢIE

Sebastian Vlădescu nu-şi pierde vremea cu explicaţii, inventariază "creatorii" şi ameninţă jurnaliştii: e de văzut dacă plata ziariştilor pe drepturi de autor este corectă sau e vorba de evaziune

Clarice Dinu

Harababura birocratică în care au fost băgaţi sute de mii de români nu se vede de la Ministerul Finanţelor. În loc de explicaţii, Sebastian Vlădescu se declară nedumerit de unde au a pă rut în România peste 500.000 de "creatori" şi avertizează jur naliştii că le pune Fiscul pe cap.

"Este de văzut dacă dumneavoastră sunteţi plătită în mod corect pe drepturi de autor sau dacă modalitatea în care dumneavoastră sunteţi plătită este o formulă de evaziune fiscală", a răbufnit ieri Vlădescu la adresa unei ziariste, adăugând că în România nu pot fi peste 500.000 de creatori care să depună decla raţiile conform noilor reglementări fiscale.

Nu sunt, potrivit datelor Fiscului – care e chiar în subordinea sa – decât vreo 60.000 de oameni care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală.

Modificările legislative le vizează însă şi pe cele peste 386.500 de persoane fizice autorizate, 105.000 de deţinători de contracte şi convenţii civile, la care se adaugă agenţii de vânzări şi asigurări, dar şi reprezentanţii profesiilor liberale.

Îndemn la grevă fiscală

Dacă aceia care şi-au pus semnătura pe modificările ce complică şi mai mult viaţa a câteva sute de mii de români nu se grăbesc cu o soluţie, au găsit-o cei din societatea civilă: greva fiscală. Cristian Ghinea, directorul Centrului Român de Politici Europene, a creat o petiţie on-line prin care semnatarii declară grevă fiscală până când guvernul va pune la dispoziţia celor vizaţi "o declaraţie-cadru simplă, com pletabilă anual, inclusiv în regim on-line".

"Ni se pare ilogic, absurd şi jignitor să fim purtaţi pe drumuri lunar, de la o instituţie la alta, să completăm nişte declaraţii la fel de absurde. Cei mai mulţi dintre noi nici nu suntem capabili să înţelegem ce ar trebui să completăm", se arată în textul petiţiei-protest, semnată până aseară de aproape 1.000 de români.

Simplificarea birocraţiei, doar în vorbe

Birocraţia excesivă este o problemă pe care toate guvernele sau angajat să o rezolve, însă, deocamdată, s-au ales doar vorbele.

Nici cabinetul Boc nu e restant la promisiuni. 500 de milioane de euro, din fonduri eu ro pene, merg către programul e-România, care ar trebui şi să le uşureze viaţa plătitorilor de taxe, pe hârtie începând cu 2011.


NATURĂ FISCALĂ. Vlădescu nu vede pădurea din cauza copacilor
FOTO: OCTAVIAN COCOLOŞ

PROCEDURĂ

Completarea on-line, prea scumpă

Teodora Trandafir

Contribuabilii din majoritatea statelor europene depun astfel de declaraţii în format electronic. În Albania, declaraţiile fiscale pot fi depuse on-line din 2005, spune Peter de Ruiter, liderul Departamentului de consultanţă fiscală al PricewaterhouseCoopers (PWC).

Tot din 2005, în Portugalia este obligatorie depunerea online a declaraţiilor. În SUA, în anul 2009, 67% dintre contribuabili au depus declaraţiile electronic. Ţara noastră mai are mult însă până va ajunge la acest stadiu de dezvoltare.

Costisitor pentru contribuabilul român

În România însă, acest lucru nu este posibil din cauza preţului foarte mare a semnăturii electronice. Prea puţini români îşi permit să achitiţioneze certificatul digital, care este un dispozitiv asemănător unui memory stick, care costă peste 60 de euro.

Acesta trebuie cumpărat de la una din cele cele trei companii acreditate. După un an, contribuabilii mai achită 30 de euro pentru reînnoirea semnăturii electronice. Specialiştii spun că preţul s-ar putea modifica odată cu evoluţia solicitărilor – dacă vor fi mai mulţi plătitori, dispozitivele, achiziţionate în masă, s-ar putea ieftini.

Conform datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), doar 19 persoane fizice au depus on-line, anul trecut, formularul 200.

Cei care îşi permit acest lux au câştigat bani din tranzacţii bursiere, închirieri, drepturi de autor, profesii liberale, precum şi din activităţi independente, cum ar fi contabilitate, audit financiar, consultanţă fiscală sau contract de agent.

O altă problemă este lipsa tehnologiei din multe instituţii publice, coroborată cu pregătirea slabă a funcţionarilor în materie de tehnologie. Asta înseamnă că, de cele mai multe ori, contribuabilii trebuie să meargă la ghişee pentru a depune anumite acte, care sunt apoi prelucrate manual.

Blocaţi într-o mentalitate învechită

Ar putea fi considerată o piedică în calea tehnologizării şi mentalitatea contribuabililor, spun specialiştii.

Mulţi dintre români nu au încredere în metodele electronice şi preferă să vadă cu ochii lor cum funcţionarul pune ştampila pe declaraţie.

60 de euro
costă un certificat digital, necesar pentru depunerea on-line a declaraţiilor